Suntem cei mai săraci din UE

Dintr-un total de aproape 9 milioane de persoane care trăiesc în sărăcie sau riscă să ajungă în această situaţie, mai bine de 6,6 milioane de români suferă de lipsuri materiale severe, aceasta fiind cea mai mare cifră din UE, potrivit datelor prezentate ieri de Eurostat.Categoria persoanelor care trăiesc cu lipsuri materiale severe cuprinde populaţia afectată de cel puţin patru din următoarele nouă probleme: nu pot plăti la timp chiria, ipoteca sau facturile la utilităţi, nu-şi permit să-şi încălzească în mod adecvat locuinţa, nu pot face faţă cheltuielilor neaşteptate, nu îşi permit o masă cu carne, peşte sau alt tip de hrană bogată în proteine cel puţin odată la două zile, nu îşi permit o vacanţă de o săptămână în fiecare an, nu pot deţine şi întreţine un automobil, o maşină de spălat, un televizor color sau un telefon, fix sau mobil.Statistica privind persoanele care suferă de lipsuri materiale grave subliniază diferenţele de nivel de trai dintre statele UE. Astfel, dacă în România şi Bulgaria 31% (2,6 milioane de persoane), respectiv 35% din populaţie se încadrează în această categorie, Luxembourg figurează cu 0,5%, Suedia cu 1,3%, iar Austria cu 2,2%.Aproape jumătate din populaţie riscă sărăciaConform informaţiilor Eurostat, 41,4% din populaţia României riscă sărăcia sau excluderea socială, reprezentând 8,89 milioane de persoane dintr-o populaţie totală de 21,47 milioane luată în calcul de biroul de statistică al UE. Datele au fost colectate la nivelul anului 2010.Statele UE cu cele mai ridicate procentaje din populaţie care riscă sărăcia sunt Bulgaria (42%), România (41%), Letonia (38%), Lituania (33%) şi Ungaria (30%). La polul opus se regăsesc Cehia (14%), Suedia şi Olanda (15% fiecare), Austria, Finlanda şi Luxembourg (17% fiecare).Statistica se referă la persoane care trăiesc în gospodării cu un venit discreţionar echivalat sub limita riscului de sărăcie, de 60% din venitul discreţionar median echivalat naţional calculat după încasarea transferurilor sociale. Venitul echivalat este calculat prin împărţirea venitului total al gospodăriilor la numărul de membri, cu ponderile 1 pentru primul adult, 0,5 pentru alţi membri cu vârsta de peste 14 ani, respectiv 0,3 pentru minori cu vârsta sub 14 ani.