Turismul românesc a ajuns pe marginea prăpastiei

Hotelierii se dau bătuţi în faţa scăderii numărului de turişti şi se grăbesc să vândă înainte ca proprietăţile să sufere alte deprecieri. Astfel, dacă în lunile de toamnă, în zonele turistice din România, existau 70-80 de hoteluri şi pensiuni scoase la vânzare, şi asta doar în oferta portalului imobiliare.ro, în prezent, numărul acestora este cu 30% mai mare, atingându-se un nou record al ultimelor 12 luni. Lipsa turiştilor scufundă turismul mioritic Atragerea turiştilor străini a devenit o luptă cu morile de vânt din cauza infrastructurii deficitare sau a detaliilor gen toaletă sau parcare ignorate în procesele de reamenajare a obiectivelor, iar turiştii autohtoni, cu buzunarele golite de criză îşi permit în cele mai bune cazuri vacanţe de week-end. În situaţia dată, când nu mai au practic cui să-şi vândă serviciile, operatorii renunţă la afaceri, este de părere Martin Bikfalvi, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) zona Nord-Vest.„Criza durează de câţiva ani, iar fondurile acumulate până la venirea crizei încep să se termine. Venituri sunt în scădere atât în cazul hotelurilor şi pensiunilor, cât şi al agenţiilor de turism şi nu dau semne de redresare. Situaţia e cauzată de faptul că nu reuşim să atragem turişti străini în România. Chiar dacă îi convingem să vină o dată, a doua oară sigur nu mai vin. Trebuie să înţelegem că investiţiile în obiectivele turistice nu sunt suficiente. Spre exemplu, Peştera Urşilor a fost foarte frumos amenajată, însă degeaba, atât timp cât drumul până acolo e groaznic, s-a uitat de parcare, iar toaleta e sub orice critică. Ziceam că e important să atragem turişti din exterior, asta pentru că turismul românesc a devenit unul de week-end. Ca dovadă stau cifrele referitoare la cazarea pe litoral, care arată că 80% dintre turişti merg la mare doar pentru week-end. Puţini români îşi mai permit să aibă concedii de o săptămână. E păcat de patrimoniul pe care îl avem. Doar în judeţul Cluj avem câteva peşteri extraordinare care nu au fost din păcate amanajate pentru a primi turişti”, declară Bikfalvi.Oferte de vânzare de lux, pe piaţa clujeanăO unitate turistică de 4 stele, din Cluj-Napoca, situată în zona Bună Ziua, cu un preţ de 5,6 milioane de euro se situează pe locul al doilea în topul celor mai scumpe hoteluri scoase la vânzare pe portalul imobiliare.ro. Situat la 2 km de şoseaua care leagă Turda de Cluj, într-o zonă verde, hotelul dispune de 45 de camere duble, 4 apartamente de lux, şi o camera pentru persoane cu deficienţe motorii. Printre facilităţi se numără cele 4 săli de conferinţe cu o capacitate de 10 până la 220 de locuri. Restaurantul hotelului are o capacitate de până la 350 de locuri. De asemenea, există o cramă (60 locuri), un club (80 locuri), o terasă (150 de locuri) şi o suprafaţă exterioară ce poate asigura logistica necesară organizării unui eveniment de 180 de persoane. O altă ofertă importantă ca preţ, 4,8 milioane de euro, este o clădire istorică din secolul XIX ce funcţionează ca hotel de trei stele, situată în centru, lângă Parcul Central şi Piaţa Mihai Viteazul. Cu un regim de înălţime S+P+2E+M, unitatea dispune de 30 de camere complet amenajate şi utilate, un restaurant de lux şi un bar.Totuşi, cea mai scumpă unitate scoasă la vânzare în acest moment aflată în baza de date www.imobiliare.ro este situată în zona Clăbucet din Predeal. Este vorba despre un complex hotelier cu acces direct la una din cele mai cunoscute pârtii din Predeal. Complexul este format din trei unităţi de cazare, dispune de 50 de camere şi o parcare de 40 de locuri. Este complet echipat şi utilat pentru a fi dat în exploatare imediat. Preţul acestui complex se ridică la 6,5 milioane de euroPeste 10% din oferta de vânzare, concentrată în judeţul ClujDin oferta totală de hoteluri şi pensiuni „for sale” din ţară, peste 80% este distribuită în 5 judeţe, printre care şi Clujul. Braşovul conduce în topul naţional după numărul de unităţi scoase la vânzare, cumulând 22,7% din oferta totală. Constanţa se situează pe locul al doilea cu 20,6% din oferta totală. Urmează judeţele Bihor (15,5%), Prahova (12,4%) şi Cluj (11,3%). Celelalte anunţuri de vânzare – 17,5% din ofertă – sunt distribuite în restul ţarii.