Bolile de inimă şi tumorile îi ucid pe clujeni

Bolile aparatului circulator şi tumorile sunt principalele boli care îi omoară pe clujeni. Anul trecut, 61% din totalul deceselor au fost cauzate de bolile aparatului circulator. Bolile aparatului respirator conduc nu doar în topul afecţiunilor clujenilor ci şi în topul cauzelor de deces. Astfel, potrivit statisticilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj, anul trecut, cele 4.601 de decese prin bolile aparatului circulator reprezintă 61% din totalul cauzelor de deces. Mortalitatea prin aceste boli este de 1,8 ori mai mare în mediul rural decât în mediul urban. „În profil teritorial, nivelul maxim se înregistrează în teritoriul spitalicesc Huedin, iar nivelul minim în teritoriul spitalicesc Cluj-Napoca”, au declarat reprezentanţii DSP Cluj. 2.000 de clujeni, morţi din cauza tumorilorPe locul doi, în topul bolilor cauzatoare de decese în judeţul Cluj se află tumorile, cu un număr de 1.695 de decese, ceea ce reprezintă 22%.  Pe medii, mortalitatea prin tumori este mai mare în rural comparativ cu urbanul.  Bolile aparatului digestiv ocupă locul trei cu 358 de decese în anul 2011, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din totalul cauzelor deceselor. La fel ca şi în cazul celorlalte boli, mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv este cu 23% mai crescută în rural comparativ cu urbanul.Leziunile traumatice, accidentele şi otrăvirile au provocat aproape 300 de decese în anul precedent, ceea ce reprezintă 4% din totalul cauzelor de deces, fiind considerate cauze evitabile de deces. Bolile aparatului respirator au cauzat moartea a 262 de clujeni şi reprezintă 3,5% din totalul cauzelor de deces.  Peste 7.500 de decese, anul trecutConform datelor centralizate de DSP Cluj, anul trecut, numărul total al deceselor a fost de 7.558 decese generale, respectiv o rată a mortalităţii generale de 11,1 decese la 1.000 locuitori, comparativ cu anul 2010 când s-au înregistrat 7.695 decese şi o rată a mortalităţii generale de 11,4 la 1.000 locuitori. Evaluarea fenomenului pe medii sesisează diferenţe mari de nivel ale ratei mortalitaţii generale: doar 9,3 la 1.000 de locuitori, faţă de 14,4 la 1.000 în rural. „Aceste variaţii în amplitudine ale ratei mortalităţii generale din cele două medii îşi au originea, în mod esenţial, în particularităţile structurii pe grupe de vârstă a populaţiei din urban şi rural, în rural fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei fiind mult mai pregnant”, au menţionat specialiştii din cadrul DSP Cluj. În mod secundar intervin ca factori favorizanţi adresabilitatea şi accesabilitatea mai scăzută a populaţiei rurale la serviciile medicale.