Atacurile la adresa Curţii Constituţionale creează un precedent periculos

Atacurile politice din ultimul timp la adresa Curţii Constituţionale (CC) creează cel mai periculos precedent, punând la îndoială deciziile luate atât de judecătorii constituţionali, cât şi de instanţele de judecată, iar nerespectarea hotărârilor lor de către parlamentari deschide calea abuzurilor.Potrivit articolului 1 din Constituţie, România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.Acest articol statuează principiile pe care se bazează societatea, nu întâmplător „statul de drept” şi „pluralismul politic” fiind valorile a căror respectare este garantată de Curtea Constituţională.Tot legea fundamentală stabileşte că statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale, iar Curtea Constituţională este cea care arbitrează între aceste puteri, ţinând cont de faptul că „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.Spectacolul ultimelor zile aruncă însă în desuetudine prevederile constituţionale, decizia politică de conjunctură substituindu-se celei a Curţii, Parlamentul, prin majoritatea parlamentară, devenind unic decident.Curtea Constituțională, un obstacol în jocul politicMai degrabă o revizuire a Constituţiei ar fi calea către împlinirea ţelurilor formaţiunilor din actuala majoritate, dar până atunci legea fundamentală nu poate fi ignorată, chiar dacă reprezentanţi ai USL îşi doresc să preia complet puterea în câteva zile. Discursurile publice ale liderilor USL duc în mod direct către suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, considerat, potrivit spuselor premierului, o piedică în calea activităţii guvernamentale. Opinia sa este împărtăşită şi de Crin Antonescu, pentru care suspendarea preşedintelui ar fi o cale de a deveni primul om în stat, în condiţiile în care ar prelua şefia Senatului. În acest joc politic, care implică schimbarea preşedinţilor Camerelor şi suspendarea lui Traian Băsescu, este prinsă şi Curtea Constituţională, care, la solicitarea opoziţiei, ar putea fi chemată să se pronunţe asupra tuturor acestor acţiuni.PNL şi PSD au perceput Curtea ca pe un obstacol după ce aceasta a decis, într-o singură zi, atât în favoarea participării lui Traian Băsescu la Consiliul European, cât şi în favoarea PDL, declarând neconstituţională legea uninominalului pur, propusă de Ponta şi Antonescu.Nimeni nu este mai presus de lege, potrivit articolului 16 din Constituţie. Iar Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei, indiferent de componenţa acesteia şi de parcursul profesional şi politic al judecătorilor ei.Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.Astfel, Curtea Constituţională este constituită din jurişti desemnaţi de partidele politice, de-a lungul timpului fiind acuzată că ar face jocuri politice, însă politicul s-a supus deciziilor sale.Noi mize și declarații și manevre politicePotrivit legii de organizare, Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din trei în trei ani, astfel că următoarele lupte pentru desemnarea succesorilor judecătorilor Predescu, Cojocaru şi Gaspar ar trebui să se dea în vara anului 2013.Disputele însă au început vara aceasta, odată cu decizia Curţii Constituţionale privind conflictul juridic de natură constituţională „iscat” între preşedinte şi premier, după ce Victor Ponta a susţinut de la preluarea guvernării că el ar trebui să reprezinte România la Consiliul European. Curtea a decis că Traian Băsescu este cel ce trebuie să reprezinte statul român, însă Victor Ponta a trecut peste această decizie (nemotivată încă  de judecătorii constituţionali), astfel că preşedintele a rămas acasă.La scurt timp, însuşi ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a reclamat incompatibilitatea judecătorilor constituţionali Augustin Zegrean şi Iulia Motoc, motiv pentru care aceştia ar trebui demişi din funcţie.„Preşedintele Curţii Constituţionale (Augustin Zegrean – n.r.) s-a antepronunţat cu privire la speţa pe care CC a tranşat-o, cine ar trebui să meargă şi cine nu la Bruxelles, în luna mai, înainte de votul Parlamentului de adoptare a acelei declaraţii care aproba elementele de mandat ale prim-ministrului. Zegrean a făcut public declaraţii cu privire la faptul că preşedintele trebuie sa reprezinte România”, a spus Corlăţean despre preşedintele CC.Afirmaţiile din 27 iunie ale ministrului Justiţiei au venit după ce Curtea Constituţională a decis, cu majoritate de voturi, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, premierului.Parlamentarii USL au discutat, luni, 2 iulie, despre o eventuală acţiune în instanţă împotriva judecătorilor Curţii Constituţionale sau retragerea mandatelor celor numiţi de Parlament, după verdictul în cazul reprezentării la Consilul European, rezultatul fiind schimbarea raportului de forţe în CC.CCR trage cel mai grav semnal de alarmă din istoria saMarţi, 3 iulie, Curtea Constituţională a sesizat Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Conferinţa Curţilor Constituţionale din Europa, precum şi celelalte instituţii europene, având în vedere situaţia deosebit de gravă, atacurile fără precedent la adresa Curţii Contituţionale şi a judecătorilor săi, precum şi ameninţările cu revocarea lor.Prin activitatea lor, judecătorii Curţii Constituţionale, fideli jurământului depus, au asigurat respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.Judecătorii constituţionali mai afirmă că toate atacurile din ultima perioadă echivalează cu desfiinţarea Curţii Constituţionale în componenţa actuală stabilită pe baza Constituţiei. Această măsură încalcă grav dispoziţiile art.145 din Constituţia României, în care se prevede că pe durata exercitării mandatului judecătorii sunt inamovibili - adică nu pot fi revocaţi.Pentru garantarea imparţialităţii, Constituţia prevede reînnoirea Curţii cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, iar judecătorii să nu fie numiţi de una şi aceeaşi autoritate ci, într-o proporţie egală de câte trei judecători, de către Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, arată ei.„Ne adresăm pe această cale atât Parlamentului, cât şi Preşedintelui României să ia poziţie faţă de măsurile ce se preconizează şi prin care se încalcă în mod flagrant Constituţia, normele democratice şi principiile statului de drept, cu consecinţe grave, prin precendentul care se creează şi prin deprecierea imaginii internaţionale a ţării”, afirmă într-un comunicat judecătorii CC.Astfel, Curtea Constituţională trage cel mai grav semnal de alarmă din istoria sa faţă de derapajele politice rezultate din graba de a scăpa de Traian Băsescu şi de a prelua puterea în toate instituţiile ceea ce deschide calea deciziilor arbitrare necenzurabile, care pun sub semnul întrebării însuşi statul de drept.Cine sunt judecătorii CCR?1. Ion Predescu (84 de ani) a fost numit judecător de Senat în 2004, pentru un mandat de 9 ani).2. Iulia Antoanella Motoc (44 de ani). Ea a fost propusă de PDL, dar şi de grupul independenţilor.3 Aspazia Cojocaru (65 de ani) a fost numită judecător de Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de 9 ani, la propunerea PSD.4. Tudorel Toader (52 de ani) a fost numit judecător de Camera Deputaţilor, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 20165. Mircea Ştefan Minea (62 de ani), susţinut de PDL.6. Acsinte Gaspar (74 de ani) a fost numit la CC din 2004, de către preşedintele Ion Iliescu (PSD).7. Augustin Zegrean (58 de ani) a fost desemnat membru al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu (PDL), în 2007, pentru un mandat de nouă ani.8. Petre Lăzăroiu (59 de ani) şi a fost numit judecător al Curţii Constituţionale de către preşedintele Traian Băsescu în 2008, pentru un mandat care a expirat în 2010. Numirea în 2010 a lui Lăzăroiu ca judecător al CC pentru un mandat de nouă ani, după ce a terminat mandatul de doi ani neîncheiat de Ninosu, a dechis calea unor discuţii privind constituţionalitatea desemnării sale la Curte. 9. Valentin Zoltan Puskas (63 de ani), în 2007, pentru un mandat de 9 ani.

Lucia EFRIM lucia.efrim@mediafax.ro