Naţiunile Unite se implică în rezolvarea problemelor de la Pata Rât

Se urmăreşte integrarea romilor pe trei planuri: locuri de muncă, educaţie şi locuinţe.Reprezentanţii UNDP au fost prezenţi astăzi la Cluj-Napoca pentru a lansa un proiect derulat împreună cu Primăria Cluj-Napoca şi al cărui scop, pentru început, este acela de a identifica care sunt problemele cu care se confruntă romii de la Pata Rât şi câte persoane locuiesc în zona respectivă. Tot în faza de început a proiectului, realizatorii acestui demers vor pregăti o strategie bine pusă la punct pentru a descoperi care sunt sursele de finanţare pentru a derula acest proiect. Cel mai probabil, Primăria Cluj-Napoca şi UNDP vor accesa fonduri europene. Această etapă pregătitoare a proiectului va costa 60.000 de dolari, bani care vor fi oferiţi de UNPD şi Open Society Institute al lui George Soros. „Problema este unde găsim banii pentru problemele de la Pata Rât. Pentru aceasta trebuie să pregătim o strategie clară, bine realizată, susţinută cu o expertiză de specialitate pentru a avea credibilitate în faţa UE, atunci când aplicăm pentru fonduri europene”, a explicat primarul Emil Boc. Pentru această etapă pregătitoare a proiectului propriu-zis e nevoie de cei 60.000 de dolari.  Dacă vor fi obţinuţi banii europeni, Primăria Cluj-Napoca va realiza locuinţe sociale pentru romii de la Pata Rât, îi va ajuta să aibă acces la educaţie şi locuri de muncă. „Clujul nu-şi mai permite să ignore această problemă şi cred că acest proiect va fi unul model şi pentru alte comunităţi din ţară”, a precizat Boc.Se va şti clar câţi romi locuiesc la Pata Rât

În acest moment lucrează la faza de început a proiectului 10 persoane, angajaţi ai Primăriei şi UNDP. Marta Marczis, reprezentant al UNDP a subliniat că în această etapă, împreună cu Universitatea Babeş-Bolyai lucrează la stabilirea exactă a numărului celor care locuiesc la rampa de gunoi. Primarul Emil Boc a precizat că numărul aproximativ al celor care trăiesc la Pata Rât este de aproximativ 2.000. În plus, asistenţii sociali merg la Pata Rât, discută cu persoanele de acolo şi stabilesc astfel care sunt nevoile lor reale. Apoi urmează stabilirea unei strategii pentru rezolvarea pe termen lung a persoanelor de la Pata Rât. De aproximativ 20 de ani, sute de persoane îşi duc traiul din vânzarea deşeurilor de la rampa de gunoi şi trăiesc în colibe improvizate. Rampa de la Pata Rât se va închide însă odată cu realizarea centrului ecologic de deşeuri. Consilierul de stat, Damian Drăghici, implicat în proiect

Damian Drăghici, consilier de stat, va participa, mâine, la întâlnirea la nivel înalt care va avea loc la Cluj-Napoca, pentru implementarea acestui proiect. La întâlnire vor mai participa E.S. Parviz Fartash, ambasador, reprezentant Rezident al UNDP în România, primarul Emil Boc, Horea Uioreanu, președintele Consiliului Judeţean Cluj, Gheorghe  Vușcan, prefectul Clujului şi Claudiu Coşier, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest.