Cum să prostești poporul cu televizorul

Spoturile publicitare difuzate pe posturile de televiziune, în lunile mai şi iulie, nu conţin greşeli de folosire a limbii române care „să şocheze”, ci acele erori „standard”, de la scrierea neglijentă fără diacritice până la greşelile de morfologie şi sintaxă, potrivit unui raport al CNA.

Calitatea limbii române folosite în mesajele publicitare difuzate de radiodifuzori a fost monitorizată pentru prima dată de o echipă a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, la cererea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). Rezultatele raportului, care vizează lunile mai şi iulie, au fost prezentate joi, într-o conferinţă de presă, organizată la sediul CNA.

În lunile mai şi iulie, au fost monitorizate 13 posturi de televiziune (TVR 1, TVR Info, TVR Cultural, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D şi Digi 24) şi un post de radio (Radio România Actualităţi). În plus faţă de etapele din anii trecuţi, când era monitorizată corectitudinea folosirii limbii române în emisiunile de ştiri şi dezbateri, de această dată a fost monitorizată prin sondaj (în interiorul timpului alocat fiecărui post de radio şi de televiziune) şi calitatea limbii folosite în mesajele publicitare.

Publicitari care ar trebui refuzați

Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a declarat în conferinţa de presă că pentru greşelile în spoturile publicitare „nu se fac vinovate” în primul rând televiziunile care le difuzează. „Deşi ar fi o premieră lăudabilă să aflăm că un post refuză un spot publicitar pentru o greşeală de gramatică”, a continuat Popescu.

La rândul său, Rodica Zafiu, cea care a coordonat monitorizarea, a declarat că echipa de la Institutul de Lingvistică nu şi-a propus să se concentreze asupra publicităţii. Ea a mai spus că nu a fost constatat nimic „spectaculos” în privinţa corectitudinii folosirii limbii române în mesajele publicitare monitorizate.

„Nu am avut în această perioadă spoturi publicitare care cu intenţie să şocheze prin greşeli. Din păcate, au fost greşelile standard, de la scrierea neglijentă fără diacritice până la unele greşeli de gramatică, forme necultivate, forme de limbă inacceptabile. Cea mai gravă, probabil, este celebra formă «doisprezece», pe care noi am remarcat-o de multe ori şi care apare într-un spot despre un produs, spunându-se că este înregistrat în «doisprezece ţări» (corect «douăsprezece»)”, a spus Rodica Zafiu.

Erori de acord

Potrivit monitorizării, în unele spoturi publicitare au apărut erori de acord - „Arostol descoperă cele mai bine ascunse cuiburi de molii” (corect: „cuiburile de molii ascunse cel mai bine”); „apoi vine împlinirea, podiumul, medaliile” - reclamă la Catena (corect: „apoi vin împlinirea, podiumul, medaliile”).

Alte spoturi publicitare conţin formele greşite ale adverbului „maximum” şi „minimum”: „în maxim 10 secunde” - Top Shop, Magic Bullet (corect: „în maximum 10 secunde”; „creditul se aprobă în maxim trei zile” - reclamă la Unicredit Ţiriac Bank (corect: „în maximum trei zile”; „în maxim 5 zile” - reclamă la BCR (corect: „în maximum 5 zile”; „minim 3 luni” - reclamă la Prostamol (corect: „minimum 3 luni”; „ca să trăieşti la maxim experienţa UEFA EURO 2012” - reclamă la Orange (corect: la maximum) etc.

„Noi sperăm ca lucrurile să se îndrepte în timp şi vom continua să urmărim şi publicitatea”, a mai spus Rodica Zafiu.

Totodată, Răsvan Popescu a spus că tabelele cu mesajele publicitare monitorizate vor fi trimise şi la Consiliul Român pentru Publicitate (RAC), care are un parteneriat cu CNA.

„Există această primă formă de autocorectare la nivelul breslei. Aşa cum au ştiut să îşi îndrepte o serie de spoturi sub aspectul informării corecte, sperăm să-i avem parteneri şi în cazul greşelilor de limbă din aceste spoturi publicitare", a mai spus preşedintele CNA.