Sute de clujeni au participat în week-end la Zilele Recoltei

Gospodinele au fost interesate să cumpere legume pentru conservele de iarnă, dar şi cartofi de Râşca, mulţi dintre vizitatori oprindu-se şi la standul cu must al familiei Barabaş din Fizeşul Gherlii. Mustul se vinde cu şase lei litrul, sau cu doi lei paharul, pentru o degustare de plăcere, pe loc.Familia Tudor şi Petruţa Momeu din satul Sânnicoară i-a îndeamnat pe vizitatori să cumpere murături de casă - castraveţi, gogoşari umpluţi cu conopidă şi gogonele. Un borcan de cinci litri, cu gogoşari şi conopidă, costă 55 de lei. „Nu folosim alt conservant decât sarea, iar murăturile stau şi până în 2014, dacă nu se consumă, toate, la iarnă şi la primăvară”, afirmă doamna Petruţa.

La standul de lactate, Rodica Goia din Jucu ne-a spus că are o microfermă. Face brânză de 30 de ani, iar la târgul de la Cluj a venit cu urdă, brânză de burduf, caş, telemea de oaie şi de vacă. Un kilogram de telemea de oaie costă 24 de lei în timp ce un kilogram de telemea de vacă este 22 de lei. Alături, Maria Pasc, din Turda, povesteşte, cu umor, că are trei turme de oi pe care le ţine la stâna din apropiere de Cheile Turzii, iar mioarele sale „au apărut chiar şi la televiziune”.„Am adus brânză de burduf, la 30 de lei kilogramul, telemea de oaie maturată, caş de oaie, la 28 de lei kilogramul, dar şi un unicat: lapte gros de oaie, la 20 de lei litrul”, spune, cu mândrie, Maria Pasc. Ea susţine că dintr-o fermă de animale omul poate trăi bine toată viaţa, doar că nu are niciodată o zi liberă în an, „nici de sfintele sărbători din calendarul creştin”.Maria Gânscă, rămasă văduvă, a preluat administrarea fermei familiei sale din satul Mănăstirea de pe malul Someşului Mic, cu 12 vaci şi 600 de oi. 'Hrănim animalele ecologic. Anul acesta a fost greu, din cauza secetei, dar nu am pierdut niciun animal'. La standul său, urda se vinde cu 15 lei, telemeaua de oaie cu 22 de lei, iar brânza de burduf cu 25 de lei.Asociaţia „Mioriţa” din Apahida expune la stand brânzeturi, dar şi produse tradiţionale din carne - slănină afumată, cârnaţi, şuncă şi jumări. Ferma are 1.500 de oi şi porcine. „Se poate trăi cu greu din agricultură şi zootehnie. Noi avem avantajul că avem propriul magazin. De export nici nu poate fi vorba”, explică amfitrioana de la stand.

Cu produse de carmangerie a venit la târg CosmFan din Sânnicoară, care deţine propria reţea de magazine.Firma Duma din Turda invită vizitatorii să cumpere ulei de floarea soarelui presat la rece, „nerafinat la cald”, cu 10 lei litrul.La târg, un stand albastru, cu lavandă, a atras imediat atenţia. „Cultiv lavandă pentru al treilea an consecutiv, pe 7.000 de metri pătraţi. Terapiile cu preparate din lavandă au proprietăţi calmante, în situaţii de stres. Lavanda dă un somn odihnitor, iar compresele cu ulei de lavandă diluat cu alcool îmbunătăţesc funcţionarea ficatului şi a vezicii biliare. Lavanda este calmant uşor şi în afecţiunile cardiace”, susţine Gabriela Culda.

Cultivatorii de legume de pe Valea Someşului cer ca importul de legume în România să fie pus sub control, iar pentru sistarea celui ilegal să fie luate măsuri severe arătând că producătorii autohtoni nu au loc în pieţe din cauza comercianţilor care vând marfă de proastă calitate şi tratată chimic, adusă din Asia, America Latină şi chiar din Europa.„Nu trebuie să se mai importe legume în România. Cele româneşti au cea mai bună calitate, pentru că pământul nostru este uşor sărat, cu o compoziţie deosebită. Noi am făcut singuri sisteme de irigaţii improvizate, cu apă din Someş, dar ele funcţionează. Priviţi, dumneavoastră, ce marfă frumoasă am adus, azi, la Cluj. Sunt legume ecologice. Cu o desfacere asigurată, am putea veni pe piaţă cu preţuri mai mici. Este păcat să se arunce marfa de calitate pentru a face loc unor importuri făcute de mafioţi ce câştigă miliarde de lei”, crede unul dintre agricultorii veniţi la târg.Zilele Recoltei, la Târgul Produs de Cluj, s-au desfășurat de-a lungul întregului week-end. (AS - Carmen Fărcaşiu, Agerpres)