România ar putea avea primul Muzeu al Scrisorilor şi Prieteniei Româno-Ruse

 

Clujeanul, Gabriel Lavrincic a promovat imaginea României în Rusia în timpul corespondenţei cu pionierii din URSS şi consideră că ţara noastră ar avea doar de câştigat de pe urma unui parteneriat economic româno-rus.

Gabriel Lavrincic, de 36 de ani, din Cluj-Napoca, originar din comuna Marca, judeţul Sălaj este românul care a reuşit să intre în Cartea Recordurilor ca persoana care a primit cele mai multe scrisori din istoria omenirii, mai exact 22.018 scrisori. Totul a început în anul 1986, într-o tabără pionierească în Homorod, judeţul Harghita, unde se aflau şi pionieri din fosta URSS. La acea dată, deţinătorul recordului avea 11 ani.

Elevul de pe vremea aceea s-a împrietenit cu alţi copii din URSS, iar după terminarea taberei au început să corespondeze. „S-a ajuns până acolo încât s-a aprofundat corespondenţa atât de mult încât corespondam şi printr-un Ziarul Pionieresc din URSS, unde aveam o pagină dedicată mie, unde răspundeam scrisorilor primite”, îşi aminteşte Gabriel Lavrincic.

Bunicul, prizonier de război în Siberia, profesorul de limba rusă

Deţinătorul recordului mondial spune că totul se datorează bunicului său, acum în vârstă de 90 de ani, care a fost prizonier de război în Siberia, cunoscător al mai multor limbi străine, inclusiv rusă. În ciuda faptului că bunicului lui Gabriel Lavrincic a fost prizonier al ruşilor, el a fost fermecat de cultura rusă, de bunătatea oamenilor din popor şi de limba rusă. „Bunicul meu, Juca Petru în vârstă de 90 ani este persoana care mi-a făcut cunoştinţă cu limba rusă, m-a învăţat cuvintele de bază, iar eu la rândul meu, cu ajutorul dicţionarului, la vârsta de 15 ani am ajuns să vorbesc foarte bine această limbă. Bunicul meu, înainte să mă înveţe limba rusă m-a făcut să o îndrăgesc prin poveştile de război cu care mi-a legănat copilăria”, povesteşte Gabriel Lavrincic. El mai spune că bunicul i-a fost alături când scria scrisorile, îndemnându-l tot timpul să scrie.

Muzeu al Scrisorilor şi Prieteniei Româno-Ruse

Gabriel Lavrincic doreşte să înfiinţeze şi un Muzeu al Scrisorilor şi Prieteniei Româno-Ruse, „care va avea o influenţă pozitivă asupra relaţiilor ruso-române. Cu siguranţă, acest muzeu va fi un pod de legătura între cultura română şi cea rusă”.

Există în calcul trei variante: comuna Marca, Şimleul Silvaniei, Zalău sau Moscova. Lavrincic spune că în acest moment sunt aşteptate autorizaţiile de la Bucureşti, actele pentru înfiinţarea muzeului fiind deja depuse. Dacă autorităţile române vor intarsia aprobarea înfiinţării muzeului, clujeanul ar putea deschide muzeul la Moscova cu ajutorul unuia dintre prietenii ruşi căruia să îi şi vândă scrisorile, însă preferă varianta muzeului în România.

Cum a promovat pionierul imaginea României în Rusia

Gabriel Lavrincic subliniază că nu a purtat o corespondenţă simplă în care să povestească întâmplări banale, ci le-a scris prietenilor ruşi despre cultura, istoria şi tradiţiile din ţara noastră. „Decupam din reviste şi ziare poze şi articole cu Duckadam, Burebista şi alţii şi le traduceam pentru prietenii mei din URSS”, afirmă clujeanul.

Lavrincic este de părere că în prezent, în contextul crizei economice mondiale, „a sosit timpul să recunoaştem cu toţii că între România şi Rusia ar putea exista un parteneriat economic extraordinar, din care ar fi numai de câştigat”.

Deţinătorul recordului mondial mai păstrează legătura cu aproximativ 400 de persoane, din care 42 sunt prieteni buni, speciali, dar de data aceasta corespondenţa s-a mutat în mediul on-line.