Pledoarie pentru onestitate și etică în cercetarea teologică

Această ediţie a congresului a fost organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu sprijinul Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi prin directa purtare de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei. Congresul a avut tema: „Formare, calitate, competitivitate în învăţământul teologic universitar contemporan”, iar la lucrări au participat delegaţii din partea celor 11 facultăţi de teologie şi a 3 din cele 4 departamente de teologie din țară. În deschiderea congresului au luat cuvântul: PS Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal, care a dat citire mesajului de binecuvântare al PF Părinte Patriarh Daniel, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, Prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Acad. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, dl. Florinel Frunză, reprezentantul Secretariatului de Stat pentru Culte, Pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Referatul de fond cu titlul „Ştiinţă, conştiinţă şi spiritualitate” a fost prezentat de Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă. În urma referatelor şi a discuţiilor, au fost formulate propuneri pentru îmbunătăţirea aspectelor formativ, calitativ şi competitiv al învăţământului teologic universitar.Printre acestea amintim : cultivarea unei comunicări mai eficiente între profesori şi studenţi, îndeosebi prin îndrumare duhovnicească, tutoriat şi asigurarea orelor de consultanţă săptămânale. De asemenea, se dorește şi cultivarea unei relaţii mai strânse între student şi episcopul care i-a acordat binecuvântarea, în paralel cu impunerea calificativului la purtare pentru studenţii teologi, ca o particularitate a învăţământului teologic.. Pentru realizarea unui dialog onest între teologie, filosofie şi ştiinţă, una dintre priorităţile învăţământului teologic este dezvoltarea unui areal de comunicare interdisciplinară în cadrul universităţii, pregătit printr-o prealabilă abordare interdisciplinară chiar în interiorul facultăţilor de teologie. S-a hotărât generalizarea, la concursul de admitere, la toate specializările, a testului psihologic şi, pentru admiterea la specializarea Teologie Pastorală, obligativitatea probei eliminatorii de dicţie şi aptitudini muzicale, urmată de testul scris de Dogmatică, cu o pondere de minimum 50%.     Colegiul Decanilor şi participanţii la congres îşi asumă implementarea deciziei Sfântului Sinod referitoare la restructurarea învăţământului teologic universitar în conformitate cu exigenţele misionare ale Bisericii, prin concentrarea specializării Teologie Pastorală în facultatea de teologie cea mai reprezentativă la nivelul fiecărei mitropolii, şi a celorlalte specializări pe regiuni. Învăţământul teologic să fie orientat în sensul perfecţionării intelectuale, al aprofundării cercetării şi al înnoirii vieţii spirituale din facultăţile noastre – care activează într-o societate confruntată cu fenomenul secularizării – pentru a fi o sinteză creatoare între tradiţie şi actualitate, ştiinţă şi spiritualitate, cercetare academică şi lucrare misionar-eclesială.Un accent deosebit a fost pus pe necesitatea asigurării unor standarde etice în cercetarea teologică universitară, la toate nivelurile, prin stabilirea de măsuri concrete care să descurajeze și să sancționeze plagiatul, prin aceasta garantându-se formarea unui mediu competitiv, transparent și obiectiv. Ediţia a VI-a a Congresului Naţional al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din România va avea loc la Arad, în ultima decadă a lunii septembrie 2014.Congresul Naţional al Facultăţilor de Teologie, ediţia a V-a, a constituit un nou prilej de întâlnire a cadrelor didactice din învăţământul teologic universitar românesc. În cadrul prezentărilor referenţilor, dar şi în cadrul dezbaterilor, au fost abordate subiecte de maximă actualitate pentru învăţământul teologic. Discuţiile au fost focalizate pe identificarea unor posibile soluţii la problemele semnalate, iar rezultatul concret al acestora se regăseşte în propunerile formulate. Aspectul practic al acestor întâlniri constituie un argument cu greutate în favoarea continuării acestui gen de întâlniri.