Marş de solidaritate cu grecii care se opun unui proiect minier aurifer pe bază de cianuri

Participanţii la acţiune, activişti ai unor organizaţii ecologiste, s-au adunat în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, având asupra lor bannere cu inscripţiile "Solidarity with the greeks", "Vrem apă şi păduri, nu aur şi cianuri", "Certej fără cianură", "Vrem natură, nu cianură" şi "Banii le-au luat minţile, iar cianura o să ne ia viaţa".Ei au pornit într-un marş prin centrul municipiului Cluj-Napoca pe B-dul Eroilor până în Piaţa Avram Iancu, după care s-au reîntors în Piaţa Unirii.Mihnea Blidariu, solistul trupei "Luna Amară", participant la marş, a declarat că proiectul din Grecia presupune distrugerea a două mii de hectare de păduri, iar recent au început defrişările."Ne-am adunat la acţiunea din Cluj-Napoca pentru a ne exprima solidaritatea cu locuitorii din regiunea Halkidiki din Grecia, care se confruntă cu aceleaşi probleme ca locuitorii din Certej, judeţul Hunedoara, sau cei de la Roşia Montană, legate de mineritul aurifer pe bază de cianuri. Compania El Dorado Gold Corporation, aceeaşi care propune exploatarea aurului la Certej, vrea extinderea activităţii miniere prin exploatarea aurului în carieră deschisă şi pe bază de cianuri. Proiectul din Grecia presupune distrugerea a 2.000 de hectare de păduri, iar recent au început defrişările. Sâmbătă sunt proteste la Atena şi Salonic faţă de acest proiect, iar noi ne solidarizăm cu ei", a spus Blidariu.Marşul a fost spontan şi a durat circa o oră.Proiectul minier propus la Certej (judeţul Hunedoara) de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societăţii Deva Gold a primit deja acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.Potrivit unor informaţii prezentate de organizaţiile de mediu, proiectul minier de la Certej, care ocupă o suprafaţă de 456 hectare, presupune procesarea a 45 milioane tone de minereu - cu o concentraţie de 1,8 grame de aur pe tonă de minereu - şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare.