Ziua Internaţională a Femeii, sărbătorită în peste 50 de ţări

“Nici o soluţie durabilă la problemele sociale, economice şi politice cele mai presante ale societăţii nu poate fi găsită fără deplina participare şi deplina autonomie a femeilor din lumea întreagă”, se precizează pe site-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Pe data de 8 martie, Ziua Femeii este sărbătorită în ţări precum Albania, Algeria, Armenia, Australia, Azerbaidjan, Bangladesh, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, Bulgaria, Cambodgia, Chile, Columbia, Croaţia, Cuba, Cipru, Danemarca, Finlanda, Georgia, Grecia, Islanda, India, Italia, Israel, Letonia, Kazahstan, Macedonia, Malta, Mexic, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Siria, Turcia, Ucraina, Ungaria, Vietnam. În 1975, cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, ONU a început sărbătorirea Zilei Internaţionale a Femeii, la data de 8 martie. Doi ani mai târziu, în decembrie 1977, Adunarea Generală a ONU a instituit, printr-o rezoluţie, Ziua Internaţională a Femeii şi Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeii şi Pace Internaţională, ca sărbătoare ce poate fi marcată în orice zi a anului de către statele membre, conform tradiţiilor istorice şi naţionale. Prin adoptarea acestei rezoluţii, Adunarea Generală ONU a recunoscut rolul femeii în eforturile de pace şi dezvoltare şi a chemat la încetarea discriminării şi la întărirea sprijinului pentru participarea femeilor la viaţa societăţii. Ziua Internaţională a Femeii a apărut în contextul mişcărilor sociale din secolul al XX-lea din America de Nord şi Europa. În vestul Europei, Ziua Internaţională a Femeii a fost serbată, în perioada 1910-1920, după care a ieşit din atenţia publicului. Abia în anii '60, ea a fost readusă la viaţă de puternica expansiune a grupurilor feministe. După primii ani, Ziua Internaţională a Femeii a căpătat o nouă dimensiune mondială, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare. Mişcarea feministă, aflându-se în plină dezvoltare, a ajutat la impunerea sărbătoririi acestei zile ca punct de concentrare a eforturilor pentru revendicarea drepturilor femeilor şi pentru participarea la procesul politic şi economic. Din ce în ce mai mult, Ziua Internaţională a Femeii s-a transformat într-o mişcare ideală de reflecţie la progresele realizate sau un prilej pentru a cere schimbări şi pentru a sărbători actele de curaj şi hotărâre ale femeilor obişnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria drepturilor femeilor. Carta ONU, semnată la San Francisco în 1945, a fost primul instrument internaţional care a proclamat egalitatea între sexe ca drept fundamental al persoanei umane. De atunci, organizaţia a ajutat la crearea unui patrimoniu istoric de strategii, norme, programe şi obiective convenite pe plan internaţional pentru ameliorarea condiţiei femeii în lumea întreagă. Cu doar o zi înainte de 8 Martie, Michelle Bachelet, primul director executiv al UN Women, entitatea ONU înfiinţată recent şi responsabilă cu egalitatea între sexe şi drepturile femeilor, a declarat că, în ciuda extinderii fără precedent a drepturilor femeilor în ultimul secol, speranţele exprimate la prima Zi Internaţională a Femeilor sunt departe de a se fi împlinit. Ea spune că “acele curajoase pioniere s-ar uita la lumea de astăzi cu un amestec de mândrie şi dezamăgire”, pentru că “s-au înregistrat progrese remarcabile în contextul în care ultimul secol a cunoscut o expansiune fără precedent a drepturilor femeilor”. În opinia sa, avansul în privinţa drepturilor femeilor poate fi considerat una dintre cele mai profunde revoluţii sociale din lume, potrivit Agerpres. Însă, în ciuda progreselor din ultimul secol, mai spune şefa UN Women, “speranţele de egalitate exprimate în acea primă Zi Internaţională a Femeii sunt departe de a fi împlinite”. “Aproape doi din trei adulţi analfabeţi sunt femei. Fetele au în continuare mai puţine şanse ca băieţii să mergă la şcoală. La fiecare 90 de secunde, în fiecare zi, o femeie moare însărcinată sau din cauza complicaţiilor la naştere, în ciuda cunoştinţelor şi resurselor de care dispunem pentru a face ca naşterile să fie sigure”, a adaugat Michelle Bachelet.