STUDIU: VEZI câţi COPII ROMÂNI s-au confruntat cu SĂRĂCIA în 2011

În acest clasament, ţara noastră este urmată de Letonia (44%) şi Ungaria (40%), iar cel mai scăzut procent al copiilor expuşi riscului sărăciei sau excluziunii sociale în 2011 s-a înregistrat în Suedia, Danemarca şi Finlanda (toate cu 16%), urmate de Slovenia (17%), Olanda (18%) şi Austria (19%). Cel mai ridicat risc de sărăcie sau excluziune socială din UE se înregistra în 2011 în rândul copiilor, comparativ cu restul populaţiei. La nivelul celor 27 de state din Uniunea Europeană, în 2011, aproximativ 27% din copiii cu vârste sub 18 ani erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 24% dintre adulţi (cu vârste între 18 şi 64 ani) şi 21% dintre vârstnici (de peste 65 de ani). Riscul sărăciei în rândul copiilor scade în urma creşterii nivelului de educaţie al părinţilor. Aproape jumătate din toţi copiii ai căror părinţi aveau un nivel scăzut de educaţie în 2011 erau supuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 22% din copiii ai căror părinţi aveau studii medii şi 7% din copiii ai căror părinţi aveau studii superioare. În toate statele membre ale UE riscul sărăciei pentru copii a scăzut atunci când nivelul educaţiei părinţilor lor era ridicat. Cele mai mari diferenţe între procentul copiilor supuşi riscului de sărăcie care aveau părinţi cu un nivel scăzut de educaţie sau cu studii superioare se înregistra în 2011 în România (78% din copiii care trăiau în gospodării unde nivelul educaţiei era scăzut, comparativ cu 2% din cei care trăiau în gospodării cu un nivel ridicat al educaţiei), Cehia (proporţii de 76% şi 5%), Slovacia (77% şi 7%), Bulgaria (71% şi 2%) şi Ungaria (68% şi 3%), iar cele mai mici diferenţe se înregistrau în Danemarca (17% şi 5%) şi Finlanda (24% şi 6%). De asemenea, în 2011, aproximativ 32% din copiii care aveau cel puţin un părinte născut în alt stat decât ţara de rezidenţă erau supuşi riscului sărăciei în UE, comparativ cu 18% dintre copiii ai căror părinţi erau născuţi în ţara de rezidenţă. Procentul copiilor supuşi riscului sărăciei şi ai căror părinţi erau născuţi în ţara de rezidenţă era la cel mai scăzut nivel în Danemarca şi Austria (ambele cu 8%) şi la cel mai ridicat nivel în România (33%)