Muzeul de Artă, în stare de degradare. Vezi DE CE!

Palatul Banffy care găzduieşte Muzeul de Artă Cluj-Napoca se află într-o avansată stare de degradare, iar reabilitarea clădirii ar costa 10 milioane euro. Lucrările nu pot fi însă demarate din cauza revendicărilor pentru imobil.

Starea de degradare a imobilului în care funcţionează Muzeul de Artă este evidentă mai ales la exterior. Vizitatorii sunt întâmpinaţi de pereţi cu tencuiala căzută atât pe faţada dinspre stradă cât şi în curtea interioară. Conducerea Muzeului de Artă afirmă că nu pot fi realizate ample lucrări de modernizare din cauza revendicărilor pentru Palatul Banffy. Consiliul Judeţean are pregătit, încă din 2007, un proiect de reabilitare a clădirii, în valoare de 10 milioane euro.

„Proiectul de restaurare şi refuncţionalizare nu a putut fi pus în practică din cauza situaţiei juridice a clădirii, aceasta fiind revendicată în proporţie de 75% de moştenitorii familiei Banffy. Tot din acest motiv proiectul a fost neeligibil pentru finanţare din fonduri europene”, declară Călin Stegerean, directorul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Lipsa banilor şi situaţia juridică incertă, piedici de netrecut

Conducerea muzeului mai subliniază că în ultimii ani, pe lângă lucrările de reparaţii periodice care au vizat problemele apărute la acoperiş şi în interiorul clădirii, au fost iniţiate proiecte de reparaţii ale tencuielilor şi altor elemente ale zidurilor din curtea muzeului. „Datorită necesităţii respectării procedurilor generate de calitatea de monument de arhitectură pe care o are clădirea muzeului aceste proiecte nu s-au finalizat din cauza faptului că reparaţiile urmau să se conjuge cu alte intervenţii care nu numai că presupuneau resurse financiare indisponibile dar nu puteau fi realizate din cauza situaţiei juridice a clădirii”, explică Stegerean.

Sală de spectacol şi cafe-bar cultural, dar numai pe hârtie

Conform proiectului din 2007, pe lângă lucrările de reparaţii capitale şi modernizarea instalaţiilor se propunea extinderea suprafeţelor utile, inclusiv realizarea unei săli de spectacole tip auditorium, cu 300 de locuri sub curtea interioară. Spaţiile de la subsol urmau să fie utilizate pentru depozitare, expoziţii, spectacole şi pentru un cafe-bar cultural. Spaţiile de la parter urmau să aibă o destinaţie exclusiv legată de patrimoniul de artă deţinut, respectiv transformarea actualelor spaţii administrative în spaţii de depozitare şi actualul depozit pentru funcţia de expoziţie permanentă de artă universală. Spaţiile obţinute prin mansardarea podului au fost prevăzute a avea destinaţia de birouri administrative, laboratoare de restaurare, săli pentru expoziţii temporare şi simpozioane culturale.

Curtea interioară, reamenajată în stil baroc şi dotată cu o copertină demontabilă, urma să fie utilizată pentru spectacole şi concerte în sezonul cald.

Citeşte şi:

Muzeul de Istorie mai stă închis cel puţin încă doi ani

Muzeul de Speologie, unic în ţară, închis pe termen nelimitat