Marii sforăitori, ignoraţi de stat

Statisticile estimează că, în România, între 1- 3% din copii şi adolescenţi pot avea tulburări respiratorii în timpul somnului, iar 4-6% din adulţi, adică 900.000 – 1.100.000 adulţi, pot avea sindrom de apnee în somn de tip obstructiv, acesta fiind o boală care se manifestă prin sforăit de o intensitate ridicată şi pauze respiratorii de cel puţin 10 secunde, repetate şi frecvente.

Conf. dr. Doina Todea, şeful Laboratorului de Somnologie din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Cluj-Napoca afirmă că toate aceste tulburări pot fi depistate și tratate în cele peste 80 de laboratoare sau puncte de înregistrare somnografică din ţară.

De ce renunţă pacienţii la tratament

Tratamentul principal, metoda de aur terapeutică, este o „atelă pneumatică”, un aparat care se cheamă CPAP, care ţine deschisă calea respiratorie şi nu mai permite producerea pauzelor în respiraţie.

„Din nefericire acest tip de terapie, extrem de eficace, nu este compensată de Casa de Asigurări şi acest lucru determină renunțarea la tratament din motive financiare în cazul a 57% din pacienţi”, menţionează Doina Todea.

Medicii clujeni subliniază că medicaţia prezintă un ajutor redus în această boală, dar afecţiunile presupun adesea consultaţii interdisciplinare la care participă medici pneumologi, cardiologi, ORL, neurologi, endocrinologi, nutriţionişti, diabeticieni, psihiatri.

Apneea în somn netratată cauzează chiar infarct

Doina Todea afirmă că absenţa depistării precoce a bolii şi a terapiei atrage în timp complicaţii cardiovasculare (infarct miocardic, tulburări de ritm, hipertensiune arterială rezistentă la tratament), neurologice (accidente vasculare cerebrale), respiratorii (insuficienţe respiratorii, complicarea unui astm bronşic sau a BPOC-ului), diabet zaharat, tulburări erectile, impotenţă, sindrom metabolic, precum si accidente prin adormire la volan, accidente la locul de muncă, riscuri pentru şoferi profesionişti, controlori de trafic, mecanici de locomotive.