Cluj: 11 membri ai clanului Cordunenilor au fost puşi în libertate

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj a menţionat că dosarul a ajuns la instanţa pe care o reprezintă în urmă cu două zile doar pentru aspectul arestului preventiv şi că dosarul se va judeca pe fond la Tribunalul Maramureş. Claudia Ilieş a precizat că decizia Curţii de Apel Cluj este definitivă şi că ea nu mai poate fi atacată. Pe 5 iulie anul trecut, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi au trimis în judecată 27 de membri ai clanului Cordunenilor, pentru săvârşirea unor infracţiuni grave - trafic de persoane, trafic de minori, lipsire de libertate în mod nelegal, infracţiuni bancare, înşelăciuni imobiliare, infracţiuni cu violenţă (şantaj), infracţiuni informatice. Constituită iniţial pe criteriul apartenenţei familiale, structura a devenit treptat o reţea de tip mafiot, în care elementele de comandă aparţineau membrilor familiei Corduneanu, iar palierul de execuţie era asigurat de ceilalţi membri ai grupului, susţin procurorii DIICOT. Liderul acestei structuri este Constantin Bogdan, fost Corduneanu, care, raportat la statutul său de sportiv de mare performanţă, dar şi de faptul că este cel mai în vârstă dintre membrii familiei Corduneanu, a dobândit un ascendent incontestabil asupra tuturor membrilor grupului. Potrivit DIICOT, reţeaua de criminalitate transfrontalieră "Corduneanu" dispunea de multiple extensii şi legături atât în plan intern - palierul mediilor criminale de pe raza altor judeţe, cât şi pe teritoriul altor state - Republica Moldova, Italia, Spania, Austria, Germania, Irlanda. În sarcina inculpaţilor s-a reţinut comiterea unui număr impresionant de infracţiuni grave, toate specifice formelor actuale de criminalitate organizată, respectiv trafic de persoane, trafic de minori, lipsire de libertate în mod nelegal, infracţiuni bancare, înşelăciuni imobiliare, infracţiuni cu violenţă (şantaj), infracţiuni informatice, toate circumscrise unor finalităţi declarate - obţinerea unor importante beneficii materiale, dar şi asigurarea supremaţiei şi notorietăţii infracţionale zonale. Primele reţineri în acest caz au fost făcute în ianuarie 2010, în urma unor descinderi în forţă ale anchetatorilor. Pentru prinderea membrilor clanului a fost nevoie de intervenţia a peste 900 de lucrători ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, DGIPI, IPJ Iaşi, IGJR şi IJPF Iaşi, sub coordonarea procurorilor DIICOT şi cu sprijinul unui elicopter aparţinând Inspectoratului General de Aviaţie al MAI. Conform datelor prezentate de procurorii DIICOT, din anul 2005 şi până la descinderile din ianuarie 2010, gruparea a comis infracţiuni grave în care a angrenat aproximativ 150 de persoane, marea majoritate tineri, atât în ţară, cât şi în străinătate, pe care îi instigau la săvârşirea infracţiunilor. Prejudiciul produs de membrii grupării infracţionale este de ordinul câtorva milioane de euro