Actualitate
Copiii clujeni ai străzii: Părinţii îi exploatează, autorităţile nu se implică
Îi găsim în gări, pe stradă sau în staţiile de autobuze. Este vorba de copii străzii, cu care mulţi dintre noi suntem obişnuiţi. Din păcate, cei mai multi dintre ei au ajuns să cerşească din cauza părinţilor iresponsabili, dependenţi de băutură sau din cauza destrămării familiei.
Statisticile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Cluj arată că, oficial, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, există între 100 şi 115 copii ai străzii. Autorităţile recunosc însă că aceste cifre nu sunt reale şi sunt fluctuante. “Ar fi bine la nivelul primăriilor să existe o inventariere a acestor copii, să existe o bază de date cu aceşti copii”, a declarat Monica Filip, şef Serviciu de intervenţie în regim de urgenţă în domeniul asistenţei sociale.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Cluj a demarat un proiect cu tema „Descurajează cerşetoria”, care are ca şi scop diminuarea prezenţei minorilor cerşetori pe stradă sau în locurile publice. Printre cauzele cerşetoriei în rândul minorilor se află lipsa de educaţie, situaţia materială precară sub nivelul subzistenţei, atât din mediul rural, cât şi din mediul urban.
“Întotdeauna în spatele copilului străzii se ascund anumiţi factori. Un copil care are rezidenţă diurnă în stradă şi/sau nocturnă este un copil al străzii. La Cluj-Napoca nu avem cazuri de copii care să trăiască în canale. În schimb, avem copii care locuiesc împreună cu părinţii în corturi de nailon şi sunt folosiţi la cerşit. Cele mai multe familii de acest gen identificate provin din judeţul Sălaj. Facem efoturi să-i trimitem înapoi în localitatea de domiciliu”, a precizat Nicoleta Molnar, directorul DGASPC Cluj.
La Cluj, copiii sunt folosiţi de părinţi
Autorităţile spun că în marea majoritate a cazurilor, aceşti copii sunt folosiţi de adulţi, de propria familie, şi puşi să cerşească, având numai o existenţă diurnă pe străzi. “Copiii străzii se nasc din două motive fie au fost trimişi să servească adultul, fie are anumite lipsuri. La Cluj-Napoca preponderenţa este că aceşti copii sunt folosiţi de propriile familii. Am identificat puţini copii care au existenţa diurnă şi nocturnă în stradă. Aceştia sunt veniţi din altă parte. Mesajul nostru este de a identifica cauzele care duc la apariţia acestui fenoment şi de a vedea mijloacele de intervenţie pe fiecare copil în parte. Un copil este violent sau are o tulburare de comportament, noi trebuie să conştientizăm că undeva în subconştient există o cauză care l-a determinat să facă acest lucru”, mai spune Filip.
Clujenii, principalii responsabili
Monica Filip este de părere că există o legătură între fenomenul cerşetoriei şi oamenii care din milă sau că au impresia că fac o faptă bună dau bani acestor copii. “Ne învârtim într-un cerc vicios, mila cetăţenilor şi exploatarea acestor copii, atâta timp cât cetăţeanul dă bani copiilor fenomenul se va perpetua. Dând aceşti bani încurajează fenomenul cerşetoriei în rândul copiilor. Este un cerc vicios, oamenii, în loc să sesizeze autorităţile încurajează fenomenul dându-le bani copiiilor”, spune aceasta.
Prea puţine adăposturi pentru copiii străzii
La nivelul judeţului Cluj există două adăposturi de zi şi de noapte pentru copilul străzii, unul la Turda şi altul la Cluj-Napoca. Adăpostul de la Turda are doar 23 de locuri, în condiţiile în care Turda este printre zonele în care sunt cantonate cele mai multe cazuri de copii ai străzi. Reprezentanţii DGASPC Cluj sunt de părere că ar trebui să există măcar un adăpost la nivelul fiecărui municipiu. “Acestea pe care le avem sunt adăposturi mici, nu centre rezidenţiale”, mai spun reprezentanţii DGASPC Cluj.