România, principala ţară francofonă din Europa Centrală şi de Est

'România şi, mai nou, Republica Moldova sunt principalele ţări ale regiunii în privinţa francofoniei. Această ţară numără 9.300 de profesori de limbă franceză, o cifră impresionantă, iar 4,7 milioane de români dintr-un total de 21,5 milioane au studiat limba franceză', a spus elveţianul David Bongard, într-o conferinţă de presă organizată luni la Casa Elveţiei împreună cu ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, Livio Hurzeler, şi ambasadorul Franţei, Henri Paul. Totodată, el a evidenţiat că 5.000 de funcţionari români din instituţiile administraţiei centrale şi locale au fost formaţi în ultimul an, prin intermediul unui proiect, pentru a utiliza această limbă în activitatea de lucru şi a putea participa astfel la diverse proiecte de cooperare cu ţările francofone. La rândul său, ambasadorul Henri Paul a insistat asupra legăturii între francofonie, tineri şi economie, arătând că învăţarea şi utilizarea la un nivel avansat a limbii franceze le oferă tinerilor români oportunităţi de a lucra pentru marile firme franceze prezente deja în România, dar şi pentru a studia şi a se angaja în Franţa, ţară care este al patrulea partener comercial al României. Potrivit lui David Bongard, în Republica Moldova învăţarea şi utilizarea limbii franceze au înregistrat progrese însemnate în ultimii ani, această ţară devenind al doilea pilon de rezistenţă al francofoniei din regiune. El a arătat că franceza este predată în prezent mai mult decât engleza în liceele din Republica Moldova iar în 2010 la Chişinău s-a deschis o Casă a Francofoniei. În luna martie, în Bucureşti şi alte trei mari centre universitare - Iaşi, Timişoara şi Cluj - sunt organizate mai multe evenimente cultural-educative în tradiţionala Lună a Francofoniei care se desfăşoară în fiecare primăvară cu sprijinul misiunilor diplomatice şi instituţiile francofone prezente în ţara noastră. Astfel, în cele patru mari oraşe au loc concursuri de eseuri şi de poezie, ateliere pentru liceeni, concerte, spectacole de teatru, expoziţii şi un salon universitar. Un prim moment de vârf al programului Lunii Francofoniei s-a înregistrat odată cu cele două reprezentaţii cu spectacolul 'Caligula' care au avut loc la sfârşitul săptămânii trecute în Sala Izvor a Teatrului Bulandra. Printre evenimentele cele mai importante care vor urma se află: vernisajul expoziţiei de bandă desenată belgiană 'Des cases et des hommes', la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (joi, 17 martie, de la ora 18,00), concertul francofoniei cu Mathieu Gaudet, Ben Mazué, Teodora Enache, la Cafe Godot (18 martie, ora 21,00), 'Marche de la Poesie' la Institutul Francez (23-26 martie), vernisajul expoziţiei 'Marianne, egerie des createurs', la Muzeul Naţional de Artă al României (26 martie - 25 mai). Unul dintre cele mai aşteptate evenimente este Festivalul Filmului Francofon, care se va desfăşura şi în acest an la Sala Elvira Popesco a Institutului Francez, între 25 şi 30 martie. Deschiderea va avea loc vineri, 25 martie, la ora 20,30, cu filmul 'După-amieze cu Margueritte', o comedie producţie 2010, în regia lui Jean Becker, cu Gerard Depardieu şi Gisele Casadesus în rolurile principale. Vor urma pelicule produse în ultimii ani în ţări precum Vietnam, Canada, Elveţia, Ciad, Belgia, România fiind reprezentată prin ultima peliculă a lui Cristi Puiu, 'Aurora', care va fi proiectată în închiderea festivalului, miercuri, 30 martie, de la ora 19,00, cu subtitrare în limba franceză. Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF) reuneşte state şi guverne de pe cinci continente (care au în comun afinitatea pentru limba franceză). Nucleul interguvernamental al Francofoniei a fost creat la 20 martie 1970, dată care este celebrată în fiecare an drept Ziua Internaţională a Francofoniei. Organizaţia dispune de patru reprezentanţe permanente, de cinci antene şi birouri regionale şi de două centre de învăţare a limbii franceze, scopul său fiind promovarea limbii franceze, a diversităţii culturale şi lingvistice, sprijinirea educaţiei, a formării, a învăţământului superior şi a cercetării, precum şi promovarea păcii, democraţiei şi a drepturilor omului, respectiv dezvoltarea cooperării în slujba dezvoltării durabile şi a solidarităţii. România a devenit membru observator al OIF la Sommet-ul de la Versailles din 1991 iar în 1993, la următorul sommet, din Mauritius, ţara noastră a obţinut statutul de membru cu drepturi depline. În 2006 Bucureştiul a găzduit cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, dedicat 'tehnologiilor informatice în educaţie', fiind prima oară când o ţară din Europa Centrală şi Răsăriteană găzduia o reuniune la vârf a Francofoniei.