Drumul lui Brâncuşi spre casă trece prin instanță

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, a afirmat că un astfel de act era necesar având în vedere că sculptorul este „un bun naţional”, dar a apreciat că demersurile vor fi îndelungate.

Artă „formalistă” și „burgheză”

Constantin Brâncuşi a dorit, în 1951, să doneze statului român operele din atelierul său din Paris, însă a fost refuzat de regimul comunist din acea vreme, arta sa fiind calificată drept „formalistă” şi „burgheză”. Mai mult, în 1953, autorităţile au încercat chiar demolarea Coloanei Infinitului de la Târgu-Jiu.

În consecinţă, sculptorul a fost nevoit să solicite cetăţenia franceză şi să doneze operele sale Franţei. Atelierul său din Paris a fost reconstruit în apropierea Centrului Pompidou din Paris şi constituie una din atracţiile turistice şi culturale ale capitalei franceze.

Ministerul Afacerilor Externe, în urma unui memorandum al Guvernului din iulie 2003, a iniţiat o serie de demersuri informale de tatonare a unor mari personalităţi culturale franceze în ceea ce priveşte oportunitatea repatrierii osemintelor lui Constantin Brâncuşi, dar, potrivit ministerului, această variantă a fost descurajată în absenţa unei solicitări testamentare scrise.

A revoluționat sculptura modernă

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj - decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen.