Ardelenii sunt mai prietenoşi cu maghiarii decât moldovenii

 

Gesturile de tipul celui făcut de Csibi Barna la Miercurea Ciuc sunt dezaprobate de cetăţenii din România, fie ei români, maghiari sau de alte naţionalităţi.

 

Aceasta este concluzia studiului cu privire la relaţiile interetnice realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) în perioada 17-18 martie. Studiul a vizat percepţiile populaţiei cu privire la relaţionarea majorităţii cu minorităţile etnice şi a relevat faptul că, în ultimii ani, relaţiile dintre români şi etniile minoritare sunt în general bune.

Potrivit studiului IRES, cea mai mare apreciere o primesc relaţiile dintre români şi etnicii germani (84% - bune şi foarte bune), urmate de cele dintre români şi maghiari (63% bune şi foarte bune). O poziţionare mai puţin favorabilă o primesc relaţiile dintre români şi etnicii romi, care sunt considerate bune şi foarte bune de numai 43% dintre respondenţi.

 

Percepţia faţă de UDMR

 

63% dintre intervievaţi au o părere bună şi foarte bună despre etnicii maghiari. Totuşi, moldovenii sunt mai puţin indulegnţi, maghiarii fiind văzuţi defavorabil de 29,8% dintre aceştia, faţă de numai 18,9% dintre ardeleni şi bănăţeni.

Când vine vorba despre acceptarea unor colegi, vecini sau prieteni maghiari, românii sunt în general de acord cu acest lucru, deşi nu acelaşi lucru se poate spune şi despre ipoteza reprezentării politice de către maghiari - doar 46% dintre respondenţi ar accepta acest lucru. “De altfel, numai 31% dintre participanţii la studiu sunt de părere că rolul UDMR în politica românească este unul pozitiv, în timp ce 51% îl poziţionează ca fiind negativ”, arată analiza. Interesant este că 19,7% dintre etnicii maghiari spun că UDMR joacă un rol negativ în politica românească. În ceea ce priveşte percepţia pe regiuni, UDMR este poziţionat negativ mai ales de persoanele din zona de Sud (53,9%) şi din Moldova (51,2%). Pe de altă parte, percepţiile negative din Transilvania şi Banat sunt cele mai scăzute la nivelul întregii ţări 46,5%. Studiul mai arată că 67% dintre respondenţi nu cunosc cunosc numele noului preşedinte al Uniunii.

 

Cum e văzut gestul lui Csibi Barna?

 

„La două zile după sărbătorirea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, prilej cu care un etnic maghiar, Csibi Barna, a judecat şi spânzurat simbolic o păpuşă care îl întruchipa pe Avram Iancu, gestul acestuia era cunoscut de 57% dintre respondenţii la studiu”, mai arată analiza IRES. Reprezentanţii Institutului atrag totuşi atenţia că majoritatea dintre cei care au auzit de gestul lui Csibi Barna au peste 65 de ani (72%) şi doar 30,8% au între 18-35 de ani. În plus, doar 37,9% dintre etnicii maghiari chestionaţi spun că au aflat despre acest eveniment.

Paradoxal, în Transilvania şi Banat notorietatea evenimentului este mai mică (54,3%) decât în regiunea Moldovei (65,9%).

Potrivit studiului, 70% dintre respondenţi consideră că gestul lui Csibi Barna va afecta relaţiile dintre români şi maghiari. “Respondenţii din regiuni în care etnicii maghiari sunt mai puţin prezenţi sunt cei mai deschişi în a fi de acord cu ideea că gestul lui Csibi Barna poate afecta relaţiile dintre România şi Ungaria - 62,6% dintre locuitorii din sud şi 58,5% dintre moldoveni, în timp ce doar 48,6% dintre transilvăneni şi bănăţeni cred acest lucru”, se arată în studiu.

Acţiunea lui Csibi Barna este considerată “provocatoare” de 54,6% dintre moldoveni, de 44,9% dintre locuitorii din zona de sud a ţării şi doar de 39,2% dintre transilvăneni şi bănăţeni. De altfel, gestul lui Csibi Barna este considerat “provocator la adresa românilor, de sfidare” chiar şi de 18,2% dintre etnicii maghiari.

Studiul IRES a fost realizat pe un eşantion de 1.177 indivizi de peste 18 ani. Marja de eroare a fost de ±2,9%.