Clujul, pe primul loc privind comunicarea dintre reprezentanţii locali şi cetăţeni

Potrivit unui comunicat remis marţi agenţiei Agerpres, în perioada iunie 2012 — octombrie 2013, Asociația Pro Democrația — Centrul Regional București și Fundația Konrad Adenauer au implementat proiectul-pilot "Barometrul Democrației Locale 2012", cu obiectivul de a evalua calitatea democrației la nivel local pe parcursul ultimului an încheiat (2012) în șapte județe din România și în București, selectate pe baza unui criteriu aleator din fiecare regiune de dezvoltare a țării.

Cele cinci dimensiuni care au stat la baza metodologiei sunt: eficiență administrative și birocrație utilizabilă, participare politică, libertatea presei, societate civil şi cultură civică.

Rezultatele din punctul de vedere al eficienței administrative și birocrației utilizabile arată că informarea și transparența decizională în administrația publică locală și eficiența comunicării cu publicul sunt influențate calitativ de actorii politici care conduc instituția.

De asemenea, barometrul arată existența birourilor de informare ale autorităților locale (sau a unei persoane desemnate în acest sens) în toate localitățile studiate, inclusiv în localitățile mici și existența unor centre europene de informare în localitățile mari (București, Cluj-Napoca, Brăila, Craiova, Brașov, Timișoara, Piatra Neamț), însă cu o activitate concretă cvasinecunoscută.

Se mai semnalează că parlamentarii au un program limitat cu cetățenii din colegiu, de regulă patru ore pe săptămână. Un aspect problematic, potrivit sursei citate, este că în multe cazuri birourile de parlamentar sunt în sediile partidului (București sector 1, 2 și 3, Giurgiu, Brăila etc.), iar în mare măsură cetățenii relaționează cu secretarele sau consilierii aleșilor, chiar și în timpul alocat de parlamentar consultării cu cetățenii.

"În general, cetățenii nu sunt încurajați să adreseze întrebări autorităților locale sau aleșilor din Parlament. Primăriile, cu câteva excepții (Cluj-Napoca, București — sector 2 și 4), nu facilitează întâlniri și discuții pe tema politicilor locale sau centrale. În nicio localitate nu au putut fi identificate sesiuni de informare/activități pentru cetățeni organizate de birourile parlamentare, exclusiv cele electorale", evidențiază barometrul.

În ceea ce privește informarea cetățenilor despre rolul și atribuțiile administrației publice, pe baza datelor oferite de primării și consilii locale, situația este satisfăcătoare, în sensul reducerii substanțiale a procentului de solicitări/sesizări/plângeri din totalul celor adresate de cetățeni care nu sunt de competența instituției în care aceștia au înregistrat-o.

Cât priveşte dimensiunea "participare politică", cel mai bine clasate orașe mari sunt București — sector 6, Timișoara, Cluj-Napoca și București — sector 2 (la egalitate). Cât privește punctajul, scorul global pentru București este de 48, situându-se astfel pe locul 3 după Timișoara și Cluj-Napoca. Locurile intermediare ale clasamentului sunt ocupate de Giurgiu (40), București — sector 1 (38) și Piatra Neamț (35). Cel mai prost clasate localități mari din eșantion sunt Brașov, Brăila, Craiova.

Barometrul relevă că dimensiunile "societate civilă" și "cultură civică" sunt neconsolidate.

"Față de aceste două dimensiuni, considerăm îngrijorătoare trei rezultate: lipsa unei culturi civice pentru voluntariat, faptul că în toate orașele mici evaluate, dar și în unele municipii (Giurgiu, Piatra Neamț) acțiunile civice sunt organizate la ințiativa autorităților, și nu a societății civile sau a cetățenilor, respectiv prezența consistentă a societății civile de tip tradițional în Piatra Neamț, Târgu Neamț, Craiova, Cluj-Napoca (sindicate, asociații și fundații de femei, dar nu pentru drepturile femeilor sau egalitate de gen, organizații constituite pe criterii etnice sau care promovează o identitate culturală, organizații pe lângă biserică, asociații patronale, asociații de tip bresle, ghilde, asociații culturale, sportive, fan-cluburi)", subliniază barometrul.

În document se menționează că în București societatea civilă de tip nou este cel mai bine reprezentată — structuri asociative pur civice, dedicate drepturilor fundamentale și democrației, cele feministe, de mediu, drepturile persoanelor cu dizabilități sau ale pacienților. Cluj-Napoca are spațiul civic cel mai dedicat drepturilor persoanelor cu dizabilități iar Timișoara are înregistrate cele mai multe ONG-uri active în zona drepturilor pacienților. Alte municipii în care predomină societatea civilă modernă sunt Brăila, București, Cluj-Napoca.