Cât de ferit este Clujul de cutremure?

Elena Nascu, profesor de geografie, a explicat pentru Monitorul de Cluj că aceste cutremure sunt resimţite în Vrancea şi în împrejurimi din cauza formelor de relief din acele judeţe.

„Cutremurele se produc când se întâlnesc două falii/fâşii tectonice sub pământ, cum este în zona Vrancea. Cutremurele se simt şi în împrejurimi, în judeţele apropiate, din cauza formelor de relief din acele judeţe, deal şi câmpie. Acolo sunt probleme, în zona Vrancea şi în câteva judeţe din apropiere, nu în toată România. În restul ţării nu există falii mari tectonice care să se întâlnească precum acolo”, a precizat Elena Nascu.

Transilvania, la adăpost de pericolul vrâncean

Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Oradea sunt cele mai sigure mari oraşe. În România au loc anual circa 200 de seisme, cele mai multe de 2-3 grade Richter. Însă, în zona oraşului Alba Iulia, n-a fost înregistrat niciun cutremur în ultimii ani. Situaţia este asemănătoare la Cluj-Napoca şi Oradea. În Transilvania, potrivit lui Mircea Radulian, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, efectele cutremurelor vrâncene sunt atenuate rapid, afectând doar zona Braşovului. "În faţa arcului carpatic (estul şi sudul ţării), structura geologică e mai solidă, închegată. Înspre Transilvania, structura are caracteristici elastice. Cea solidă propagă mai bine unda, cea frământată din Transilvania o atenuează", explică cercetătorul.

Județul Cluj este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

Cutremure din exploatarea minieră

Potrivit profesorilor de geografie, cutremurele pot fi produse şi de oameni, iar exemplul cel mai bun este cazul exploatărilor miniere. „Cutremurele pot fi produse şi de oameni. La Roşia Montană, de exemplu, se pot produce cutremure ca în orice exploatare minieră. Nu contează adâncimea forării, ci densitatea rocilor. Iar în zona Vrancei se întâlnesc trei microplăci tectonice, una venită dinspre Marea Neagră, microplaca pontică, una din Transilvania, placa panonică şi a treia dinspre sud. Microplăcile sunt la diferite adâncimi, ele se mişcă tot timpul, au energii şi când se întâlnesc ele se lovesc şi din lovitura aceea se produc cutremurele. În sud se simt mai bine din cauza reliefului. Cutremurele din zonele miniere nu sunt aşa puternice şi nu se simt decât pe o rază de câţiva kilometri”, a precizat un profesor de geografie.

Cutremure în Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter s-a produs joi, la ora 08.38, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 90 kilometri. Seismul a avut intensitatea III în zona epicentrală, potrivit Institutului Naţional pentru Fizica Pământului. Oraşele apropiate de epicentrul seismului sunt: Focşani (37 de kilometri), Mărăşeşti (40 de kilometri), Covasna (44 de kilometri), Adjud (49 de kilometri) şi Târgu Secuiesc (51 de kilometri).