„România să plătească pentru cerșetori!”

„A venit vremea ca facturile să ajungă acolo unde le este locul”, scriu Lotta Edholm, de la Primăria Stockholm, şi Erik Scheller, candidat în alegerile pentru Parlamentul European (PE) în acest articol. „Stockholmul nu mai este alcătuit din oraş şi suburbii, ci din oraş, suburbii şi tabere”, subliniază cei doi influenţi politicieni liberali.

„Frigul din spatele pereţilor făcuţi din pungi de plastic, zăpada topită în loc de apă curentă şi găleţile de plastic pentru gunoi ne par o viaţă de netolerat tuturor acelora dintre noi care avem un acoperiş deasupra capului şi apă caldă la robinet”, continuă ei. Edholm şi Scheller subliniază că faptul că o asemenea viaţă, în tabere la marginea Stockholmului, este preferabilă vieţii în ţara de origine este cel mai şocant lucru.

„Ca semeni, reacţionăm şi mai puternic atunci când ne dăm seama că persoane din Europa fug în ele şi nu de ele”, subliniază cei doi, care afirmă că nouă din zece persoane care cer bani pe străzi, în Suedia, sunt romi români care au fugit în nordul Europei să scape de sărăcia şi discriminarea din ţara lor. Ei argumentează că România nu face suficient pentru a-i ajuta pe cei mai săraci dintre cetăţenii ei.

„Eu cred că pot să existe bani pentru acest lucru în bugetul general român”, a declarat Scheller pentru agenţia TT, subliniind că România foloseşte în prezent doar 20% din fondul social european alocat.

Facturi pe adresa Bucureștiului!

„Pe termen lung, este necesar ca Suedia să poată să trimită orice facturi cu servicii sociale cheltuite cu cetăţeni români la Bucureşti”, afirmă cei doi politicieni, însă această măsură este necesar să fie adoptată la nivelul Uniunii Europene (UE) ca directivă, sunt ei de părere. „Este un proces lung, dar cel mai important lucru este ca romii din România să ajungă standarde de viaţă acceptabile, acesta este scopul pe termen lung”, a declarat Scheller.

„România şi nu Suedia, şi nici individul care cerşeşte, trebuie să plătească factura pentru prăbuşirea totală a politicilor sociale ale ţării”, se arată în articol.

Edholm şi Scheller resping, pe de altă parte, îndemnurile altor politicieni ca cerşitul să fie interzis. „Este o atitudine profund tragică”, scriu ei. „Oamenii fără resursele necesare trebuie să poată să le ceară semenilor lor hrană”, argumentează cei doi.

Libera circulație, cu drepturi și obligații

Libera circulaţie a muncitorilor, cu accent pe români şi bulgari, a provocat recent discuţii dure în Parlamentul European, unii europarlamentari pledând pentru impunerea unor restricţii, în timp ce alţii au criticat poziţiile xenofobe şi au prezentat contribuţia lucrătorilor mobili la economiile ţărilor gazdă. Dimitrios Kourkoulas, din partea Consiliului, a declarat că libera circulaţie este un drept fundamental în UE, „însoţit însă de obligaţii şi datorii”. El a respins plângerile unor state membre privind „abuzurile” la sistemele sociale, amintind că, potrivit studiilor, „cetăţenii europeni se duc în alte ţări UE pentru a munci, şi nu pentru a primi beneficii sociale”.