De trei ori Verdi – Schiller. De mii de ori aplauze la scenă deschisă...

Puţine teatre lirice au reuşit performanţa de a-şi îmbogăţi repertoriul  cu trei titluri noi, toate pe axa Verdi – Schiller, trei titluri puţin puse în scenă, un pariu artistic cîştigat de cei care au avut iniţiativa, numesc Opera Maghiară Cluj-Napoca şi Opera de Stat din Budapesta.

Punerile în scenă – conducător artistic Selmeczi Gyorgy; regizori Zalan Zakarias, Pal Gottinger, Szocs Artur  – au mai multe puncte comune, toate importante, toate inspirat gîndite şi mai ales materializate scenic.

Încep cu unitatea celor trei puneri în scenă, unitate prin decor şi costume – scenografia Csiki Csaba; costumele Kiss Zsuzsa -, de aici şi accesibilitatea de a le pune în scenă şi prezenta separat, în orice moment. Apoi, atemporalitatea prin decor şi costume, subiectele sînt universale, se regăsesc  în spaţii şi perioade istorice  din cele mai diverse. Personajele au importanţa lor istorică şi socială, exemplele pe care le oferă putînd conştientiza, mobiliza şi sensibiliza generaţii întregi. Nu în ultimul rînd, coproducţia îmbogăţeşte repertoriul majorităţii soliştilor implicaţi, un schimb util şi binevenit la nivel de solişti  între teatrele lirice mai sus – amintite şi nu numai, putînd genera debuturi, solişti invitaţi de peste hotare şi mă refer la cei care au în repertoriu cele trei opere verdiene. Un Verdi de care ne apropiem tot mai mult şi pe care începem să-l cunoaştem tot mai bine, mai ales că titlurile recent puse în scenă sînt din două perioade distincte de creaţie.

Cele trei noi spectacole - Giovanna d'Arco, Hoţii şi Luisa Miller  - s-au jucat cu săli pline şi bilete vîndute cu mult timp înainte. Sînt  realizări artistice de ţinută, care pot ţine afişul mult timp de acum încolo. Reluarea lor în această lună este de asemnea un act de cultură de apreciat şi sînt ferm convins că Giovanna d'Arco şi Hoţii vor avea parte de publicul dorit şi aşteptat. Publicul clujean este de mare calitate, este avizat, este cunoscător, este publicul care ştie aprecia valoarea.

Se reia “Giovanna d' Arco”

Joi, 6 februarie, de la ora 18.30; spectacolul “Giovanna d' Arco” se va juca pe scena operei maghiare. Spectacolul este titrat în limba română.

Reluarea prilejuieşte două debuturi, cel al dirijorului Kulcsar Szabolcs, respectiv al basului  Gergely Arnold în rolul 'Talbot'. Chiar dacă sînt multe inadvertenţe şi neconcordanţe istorice (puţine informaţii şi date despre Giacomo, tatăl Giovannei; Giovanna a fost prinsă de către burgunzi, ei sînt cei care au predat-o englezilor; Carol al VII-lea nu s-a întîlnit niciodată cu Giovanna la Domremy, ci la Chinon,...), libretul lui Temistocle Solera şi muzica lui Verdi sînt garanţia unei reprezentări de succes, cu acţiune cursivă, coerentă, de interes de la un tablou la altul Robert Schumann spunea de multe ori, citez, “Abia cînd forma îţi este pe deplin clară, îţi devine clară, la rîndul ei, şi ideea”. Formele şi ideile sînt clare, uşor de pătruns şi de înţeles. Ele sînt potenţate şi de  ariile  'Sotto una quercia parvemi' (Carlo VII), 'Pondo e letal, martirio' )Carlo VII), 'Franco sono io' (Giacomo), 'So che per via dei triboli' (Giacomo), 'O fatidica foresta' (Giovanna), 'Speme al vecchio era una figlia' (Giacomo), 'Comparire il ciel m' ha stretto' (Giacomo), 'Quale al piu fido amico' (Carlo VII), cavatina 'Sempre all' alba ed alla sera' (Giovanna), prologul 'Gello, terrore m' invade' (Giacomo), de scenele de masă, momente cînd solemne, cînd tensionate, cînd de mare sensibilitate.

Caseta artistică a punerii în scenă reţine nume de valoare pentru artele spectacolului muzical : Csiki Csaba (scenografia); Kiss Zsuzsa (costumele); Jakab Melinda (mişcarea scenică); Kovats Andrea (asistent artistic); Kulcsar Szabolcs (dirijor); Zalan Zakarias (regia); Gombar Annamaria (asistent regie); Cristian Mogoşan ('Carlo al VII-lea', regele Franţei), Yolanda Covacinschi ('Giovanna'), Balla Sandor ('Giacomo', tatăl Giovannei), Gergely Arnold ('Talbot', comandant englez), Retyi Zsombor ('Delil', ofiţer francez)