AFP: Şansele unui compromis în Ucraina scad

Cu un bilanţ de aproape 70 de morţi în trei zile în capitala ucraineană, criza - care a izbucnit după ce preşedintele Viktor Ianukovici s-a răzgândit, preferând o apropiere de Moscova semnării unui acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană (UE) - pare că atins un punct din care nu mai există o cale de întoarcere.

"Există un risc ca situaţia să scape de sub control şi să se transforme în război civil", apreciază Ognian Minşcev, directorul Institutului pentru Studii Regionale şi Internaţionale de la Sofia, potrivit Mediafax.

"Acest lucru va putea să fie evitat doar prin demisia lui Ianukovici şi alegeri prezidenţiale anticipate", continuă el.

În opinia lui Gerhard Mangott, un specialist pentru Europa de Est şi Rusia la Universitatea din Innsbruck, în Austria, "de ambele părţi, forţele radicale au preluat controlul".

De o parte, văzând violenţele, "este de negândit ca Maidanul (piaţa din centrul Kievului, ocupată de către opozanţi) să-şi dea acordul pentru negocieri" cu un preşedinte "care are mâinile pătate de sânge", apreciază el.

De cealaltă parte, "Viktor Ianukovici nu mai poate să dea înapoi. El a intensificat violenţa atât de mult, încât este dificil să te gândeşti că nu va fi judecat, dacă va părăsi preşedinţia", continuă Mangott.

Expertul respinge ideea unui "război civil", deoarece "nu există confruntări între diferite grupuri de populaţie, ci o înfruntare între o parte a populaţiei ucrainene şi stat". El avertizează, totuşi, în legătură cu riscul unui "proces de dezintegrare a ţării", în contextul în care opoziţia a ocupat administraţii în vestul ţării, iar în unele regiuni, precum Crimeea, există adunări proruse.

O mediere cu Rusia?

Aceste focare regionale de tensiune au relevat temeri cu privire la o dezintegrare a Ucrainei, o ţară care are graniţă cu UE dar care este "leagănul" Rusiei, o fostă republică sovietică în care o parte a populaţiei vorbeşte rusa, dar în care dominaţia Moscovei este percepută, în numeroase regiuni, ca o umilire.

Ţările occidentale - UE şi Statele Unite - şi Rusia nu au încetat, de la începutul crizei, să se acuze reciproc de ingerinţă şi exercitarea unor presiuni menite să le consolideze fiecăreia zona de influenţă.

Puterea ucraineană se află la mijloc între ameninţarea cu sancţiuni occidentale împotriva liderilor şi mediilor financiare care le sunt asociate şi riscul falimentului şi prăbuşirii economice, în cazul în care întoarce spatele Moscovei.

După ce s-a îndepărtat de Bruxelles, Kievul a obţinut un împrumut în valoare de 15 miliarde de dolari şi o reducere a preţului la gaze naturale în valoare de câteva miliarde de dolari pe an.

Însă Moscova, care nu încetează să denunţe o mişcare condusă de către "radicali", "extremişti" şi chiar "neonazişti", a plătit doar trei miliarde de dolari, iar acum afirmă că aşteaptă revenirea la calm pentru a continua să ofere acest ajutor.

"Strategii politici de la Kremlin se pare că au făcut totul pentru ca Rusia să devină singura speranţă a puterii ucrainene. De-acum este foarte probabil ca acest vis să se îndeplinească", scria joi ziarul liberal rus Vedomosti.

Cotidianul îndeamnă autorităţile ruse să organizeze "o conferinţă internaţională" pe tema situaţiei din Ucraina.

Această ipoteză părea dificil de luat în calcul, după ce vicepremierul rus Dmitri Rogozin, aşteptat joi la Kiev, şi-a amânat vizita, iar şeful Guvernului, Dmitri Medvedev, a anunţat că Rusia va coopera numai cu o putere ucraineană pe care "nu te ştergi pe picioare ca pe o cârpă".

Însă Moscova a schiţat un pas în această direcţie joi, anunţând trimiterea unui mediator, pe Vladimir Lukin, delegat cu drepturile omului la Kremlin.

"O mediere UE-Rusia ar putea să se dovedească decisivă în soluţionarea crizei", apreciază Lilit Gevorgyan, economist la firma de analiză IHS Global Insight.

"O foaie de parcurs comună care să prevadă încetarea imediată a violenţei de ambele părţi ar putea să conducă la formarea unui Guvern de tehnocraţi, iar apoi la organizarea unor alegeri prezidenţiale sub o supraveghere atentă", continuă expertul, relevând că "pacificarea Ucrainei ar putea să constituie o nouă victorie diplomatică pentru preşedintele rus Vladimir Putin".