Încă un TORȚIONAR identificat: Constantin Istrate, de la Penitenciarul Gherla, îi bătea pe deținuți cu CIOCANUL

Investigaţia se bazează în principal pe două dosare de reţea întocmite de organele de Securitate pe numele lui Constantin Istrate, alias „Ioan Lefter"/ „Constantin Lefter", şi pe memoriile publicate după 1989 de către unii din deţinuţii politici care au avut de-a face cu ofiţerul Istrate (de ex. Paul Goma sau Octavian Bjoza, actualul preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici), potrivit Militiaspirituala.ro.

Constantin Istrate provine dintr-o familie numeroasă de ţărani săraci, având 4 surori şi 2 fraţi – Ilie şi Mihai (tatăl a fost muncitor forestier iar mama casnică). În 1940, Istrate a absolvit 7 clase la şcoala primară din comuna natală.

În 1947 el a devenit membru al organizaţiei locale a Tineretului Sătesc (controlată de comunişti). Ulterior a intrat în armată şi a fost repartizat la o mare unitate operativă a Trupelor de Securitate – Brigada de Securitate Comunicaţii, respectiv la Batalionul 5 Securitate Comunicaţii Timişoara (apr. – sept. 1949). La sfârşitul stagiului militar, superiorii i-au propus lui Istrate să rămână în Securitate ca subofiţer, urmând să fie trimis la specializare.

Istrate a ajuns în 1954 la Penitenciarul Gherla/ formaţiunea 0606, unde a ocupat funcţiile de comandant de pluton (oct. 1954 – 1956), ajutor de serviciu al comandantului şi locţiitor comandant pentru spate (1956 – iun. 1957) şi locţiitor comandant pentru pază şi regim (1957 – dec. 1958 şi 1 mart. 1959 – 1961).

"Fără să vreau, mi-a aplicat cea mai cumplită bătaie din anii de detenţie, de două ori câte 25 de bătăi la tălpi cu ciocanul cu care bătea în gratii la predarea şi preluarea schimbului. Eu sunt un caz mai aparte, aşa am fost învăţat să îmi iert călăii şi i-am iertat", a declarat Octavian Bjoza, una dintre victimele torţionarului Istrate.

Scriitorul Paul Goma și el fost deținut al penitenciarului Gherla și victimă a lui Istrate îl descrie pe torționar ca pe un om de o cruditate rar întâlnită, fiind în starew să ”înfăşoare maţele pe degete şi să le tragă afară, centimetru cu centimetru – rămânând calm, politicos, bine crescut”

”…ştiam de la alţii că Istrate e în stare să-ţi dea cep burţii cu degetul mic, cu unghia să despice, în sus şi, fără să se grăbească, să vâre mâna în burtă, să-şi înfăşoare maţele pe degete şi să le tragă afară, centimetru cu centimetru – rămânând calm, politicos, bine crescut”, scrie Paul Goma, în celebra sa carte „Gherla”.

Goma continuă descrierea tirționaluli Istrate apunând că aceste este ”un adevărat „om de gol”, cu reflexe proaspete şi rapide, inteligent, derutant” de ale cărui lovituri cu piciorul nu se putea apăra nimeni.

”De Istrate, însă, nu mă puteam apăra. Istrate era un adevărat „om de gol”, cu reflexe proaspete şi rapide, inteligent, derutant. Degeaba vedeam pantofii negri, lustruiţi, pornind, pornind spre mine: mă feream prea devreme sau prea târziu sau îmi feream un loc, dar lovitura se ducea în altă parte, fulgerător. Nu mă puteam apăra de el. Şi lovea numai la articulaţii: coate, umeri, noadă, genunchi, glezne. Nici o lovitură ratată. De asta ziceam că, cu timpul, ajunsesem să îndrăgesc cizmele dolofane ale lui Şomlea, cizme cinstite, cu inima-n palmă, fără ascunzişuri…Pe când pantofii domnului Istrate…”, mai scrie Paul Goma în cartea sa.