Românii ne pot învăţa câteva lucruri

Un autobuz britanic supra-etajat, „împodobit” cu imaginidin Munţii Carpaţi, stă parcat în faţa ambasadei Marii Britanii la Bucureşti. Etajul de sus, transformat întro sală de clasă, este plin de şcolari români. Un chip familiar apare la capătul scărilor „Ce am pierdut?” întreabă Prinţul Charles. „Urşi, lupi, veveriţe roşii” au strigat copii în cor.

Aşa începe una dintre vizitele Prinţul de Wales în România. El a venit în ţara noastră pentru a susţine Fondul European pentru Natură - o organizaţie care are ca scop protejarea şi promovarea a două regiuni foarte diferite din Europa: Munţii Carpaţi din Romania şi zonele montane din Scoția. Autobuzul britanic transformat în sală de clasă face parte din campania lui de salvare a pădurilor şi animalelor sălbatice din Româna. Este un subiect pe care Charles îl îndrăgeşte.

Vrăjit de frumuseţile României

Prima vizită a Prinţul de Wales în România a fost în anul 1998 când a venit aici într-o vizită oficială – prima şi singura dată când a venit în ţara noastră pentru afaceri.

Prinţul Charles a fost atât de vrăjit de locul acesta încât şi-a cumpărat o casă într-unul din satele de munte, apoi şi-a mai achiziționat o proprietate pe care a transformat-o într-o cabană confortabilă. El vine în vizită la proprietăţile sale din România, câteva zile pe an, de fiecare dată când are ocazia, preferabil în luna mai, când florile sunt înflorite, iar atunci când nu le locuieşte, închiriază ambele case.

Pajiste românească în Anglia

Prinţului de Wales îi plac atât de mult peisajele româneşti încât şi-a plantat chiar şi la Highgrove, casa lui Gloucestershire, o păşune precum cele din Transilvania folosind un mix de semințe de flori sălbatice, pe care le-a adunat, în mare parte, de pe pajiştile uneia dintre proprietățile sale.

Acesta afirmă despre pajiştile din România că sunt spectaculoase, că avem de şase ori mai multe specii de flori pe metrul pătrat decât au britanicii şi că acestea cresc natural, nu sunt stropite cu pesticide sau ierbicide.

Viaţa în satul de munte românesc

Prinţul de Wales vorbeşte şi despre satele româneşti de munte pe care le compară cu ceea ce trebuie să fi fost Anglia în jurul anului 1800.

 “Satele româneşti de munte arată precum cele englezeşti din jurul anului 1800. Nu există garduri. Caii sunt ceva comun aici, fie că îi vezi pe stradă trăgând o căruţă, fie că îi întâlneşti pe câmp înhămaţi la pluguri. Circulă foarte puţini bani, dar în sat creşte sau se confecţionează aproape tot ce ai nevoie pentru a supravieţui. Gâștele se clătină prin ogrăzi. Este plin de fructe în livezi. Oile sunt adesea păzite de ciobani rromi, care sunt însoțiţi de câinii feroce capabili să îndepărteze lupii. Toată lumea face gemuri, siropuri şi lichioruri din orice fel de fructe de pădure, nuci sau alte fructe. Este o zonă care abundă de lucruri bune, unde ţesutul şi broderia încă se mai practică”, povesteşte moştenitorul tronului Marii Britanii.

Spaţiu atemporal

Prinţul Charles este de părere că aceasta este modul în care Dumnezeu a vrut să creeze lumea. „Este un spaţiu atemporal, ceea ce este foarte important” consideră prinţul Charles.  Peisajul este "aproape ca în acele poveşti pe care le citeam când eram copil. Oamenii tânjesc după acel simţ al identităţii şi apartanenţei".

"Este ultimul colţ din Europa în care vezi adevărata durabilitate şi rezistenţa completă", susţine prinţul. "Sunt atâtea lucruri pe care le putem învăţa de aici înainte să fie prea târziu", adaugă el.