Banii României, în conturile Securității

1989 a fost cel mai prosper an al României comuniste, din punct de vedere al  comerţului exterior: 127 de milioane de dolari au intrat în buget, iar toate tranzacţiile au fost atent supravegheate de Securitate. Istoricii spun însă că banii au fost şi mai mulţi, doar că o parte consistentă a ajuns în buzunarele ofiţerilor acoperiţi, relatează Digi24.ro.

Actul de naştere al acţiunii "Dunărea", raportul prin care şeful Securităţii Tudor Postelnicu îi cerea lui Nicolae Ceauşescu înfiinţarea structurii, este primul document din arhiva întreprinderii. Acesta a fost scris de mână, la cererea dictatorului.

 297 volume de evidenţă

297 de volume contabilizează filă cu filă activitatea de comerţ exterior a României din anii 1982-89. Ofiţerii de securitate întocmeau anual rapoarte care ajungeau pe masa preşedintelui comunist în care erau trecute reuşitele comerţului exterior. Numai în ultima lună înainte de evenimentele din decembrie 1989 s-ar fi încasat 127 de milioane de dolari, cu jumătate peste planul propus de comunişti.

Documentele arată că „planul anual” a fost depăşit în fiecare din cei șapte ani de funcţionare a structurii.

7 servicii specializate în tranzacţii

Tranzacţiile se făceau prin şase servicii specializate. România exporta aproape orice, de la tancuri și pânză până la diamante sintetice. De exemplu, Serviciul Ţesături a trimis peste hotare, în anii 80, suficiente textile pentru a îmbrăca toată armata Canadei. În total, patru miliarde de dolari au fost rulaţi prin conturile Băncii de Comerţ Exterior în şapte ani.

„Banii, în mare parte, au fost folosiţi pentru plata datoriei externe a României. Fiecare bănuţ în parte este contorizat în aceste conturi şi este accesat prin decrete prezidenţiale”, spune Laura Stancu, director Arhiva CNSAS.

„Cred că e de datoria noastră, de asta existăm, să aducem la cunoştința oamenilor trecutul nostru recent, să îi ajutăm să îl cunoască şi să îşi clarifice toate suferinţele din anii trecuţi”, spune Ancuţa Median, purtător de cuvânt al instituției.

120 de ofiţeri responsabili

Istoricii spun că tranzacţiile la vedere erau doar o parte a activităţii celor 120 de ofiţeri care aveau pe mână tot comerţul exterior făcut de statul român.

„Este clar că anumite tranzacţii se făceau în cash şi că întâlnirile se făceau în ţările europene de unde banii erau tranzitaţi cu valizele diplomatice. Cât din aceştia ajungeau în conturi... documentele nu atestă o practică de scurgere a banilor”, spune Laura Stancu.

Există informaţii, spun istoricii, potrivit cărora, pentru a se susţine financiar, Securitatea îşi negocia comisioane consistente pentru fiecare tranzacţie din activitatea de export a ţării.