Cum se vede la Bruxelles viitorul agriculturii europene

 

Raportul privind viitorul PAC, aprobat de Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European.

Deputaţii, care au redactat iniţial 1.267 amendamente la proiectul de raport, au convenit în final asupra a 66 de amendamente de compromis, susţinute de majoritatea membrilor Comisiei.

Aceste amendamente de compromis au reluat cea mai mare parte a propunerilor formulate, prin amendamente, de europarlamentarul clujean Rareş Niculescu, în special cele referitoare la alocarea plăţilor directe pentru agricultori.

 

Principalele prevederi ale Raportului privind viitorul PAC

 

1. Plăţi directe

Parlamentul European solicită o distribuţie echitabilă a finanţării PAC, atât între statele membre cât şi în rândul agricultorilor în cadrul unui stat membru. PE respinge diferenţele majore în distribuirea acestor fonduri între statele membre şi consideră că această distribuire nu poate avea la bază decât o abordare pragmatică, bazată pe criterii obiective. Acest lucru va presupune renunţarea treptată, după o perioadă de tranziţie, a sistemului depăşit, bazat pe valori de referinţă istorice. Parlamentul solicită de asemenea ca plăţile directe să fie mai eficiente şi mai bine orientate. În acelaşi timp, deputaţii europeni resping ideea unei plăţi forfetare uniforme pentru întreaga UE, care nu ar reflecta diversitatea europeană.

Parlamentul pledează, prin urmare, pentru un sistem de plată unică pe exploataţie şi propune ca fiecare stat membru să primească un procent minim din media plăţilor directe la nivelul UE şi că ar trebui să fie stabilit, totodată, un plafon maxim. Această măsură ar trebui, potrivit PE, să fie pusă în aplicare cât mai devreme posibil, cu o perioadă tranzitorie limitată.

Deputaţii europeni consideră că statele membre care aplică în prezent schema de plăţi unice pe suprafaţă (SAPS) ar trebui să treacă, după o perioadă tranzitorie limitată, la sistemul de plată unică pe exploataţie.

2. Micii fermieri

Parlamentul European salută recunoaşterea rolului micilor fermieri în agricultura europeană şi în dezvoltarea rurală şi susţine instituirea unui regim specific, simplificat, de ajutor pentru aceştia. PE consideră că statele membre trebuie să aibă libertatea de a decide, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, care dintre agricultori vor beneficia de acest regim.

3. Tinerii fermieri

Parlamentul constată că sunt necesare măsuri care să vizeze schimbul de generaţii în sectorul agricol, având în vedere că numai 6% din fermierii europeni sunt mai tineri de 35 ani, în timp ce 4,5 milioane se vor pensiona în următorii zece ani. PE recunoaşte că tinerii agricultori întâmpină obstacole în a începe o activitate - cum ar fi costurile ridicate ale investiţiilor, accesul la terenuri şi la credite. Deputaţii subliniază că măsurile pentru tinerii agricultori cuprinse în pilonul doi s-au dovedit a fi insuficiente şi sunt necesare noi instrumente în favoarea acestora.

4. Plăţile pentru fermele mari

Din motive istorice, afirmă Parlamentul, fermele din Uniunea Europeană au o structură foarte diversificată în ceea ce priveşte dimensiunea, regimul ocupării forţei de muncă, productivitatea muncii şi forma juridică. PE este îngrijorat de faptul că plăţile directe sunt alocate într-un mod care ridică întrebări cu privire la legitimitatea lor; prin urmare ia act de propunerea Comisiei de a introduce un plafon superior pentru plăţi directe.

5. Volatilitatea preţurilor

Parlamentul European consideră că sunt necesare măsuri pentru a contracara volatilitatea excesivă a preţurilor şi măsuri care să permită reacţii rapide faţă de crizele cauzate de instabilitatea pieţei. Parlamentul recunoaşte rolul fundamental jucat în trecut de măsurile de susţinere a pieţei în răspunsul la crizele din sectorul agricol. Printre cele mai importante măsuri, PE menţionează în special rolul de intervenţie şi depozitarea privată. PE subliniază de asemenea că măsurile de piaţă trebuie să fie eficiente şi prompt activate, când este necesar, pentru a evita probleme grave pentru producători, procesatori şi consumatori şi pentru a permite PAC să îşi atingă obiectivul strategic: securitatea alimentară.

Parlamentul European subliniază totodată că PAC ar trebui să includă unele instrumente de piaţă flexibile şi eficiente, care să acţioneze ca o plasă de siguranţă, disponibile în caz de perturbări grave ale pieţei. PE atrage atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă agricultorii, în momente de volatilitate extremă, motiv pentru care instrumentele de piaţă trebuie să fie revizuite pentru a avea o eficienţă şi flexibilitate sporită, să poată fi implementate mai rapid oferind o protecţie eficientă, fără însă a crea distorsiuni.

6. Dezvoltare rurală

Parlamentul recunoaşte importanţa politicilor de dezvoltare rurală, astfel cum sunt definite şi finanţate în al doilea pilon, având în vedere contribuţia lor la îmbunătăţirea performanţei în agricultură, la dezvoltarea în continuare a economiei rurale, agro-alimentare şi non sectorul alimentar şi la o mai bună calitate a vieţii în zonele rurale.

PE consideră că măsurile de dezvoltare rurală trebuie să răspundă la provocările în materie de securitate alimentară, gestionarea durabilă a resurselor naturale, schimbările climatice, pierderea biodiversităţii, epuizarea de apă şi fertilităţii solului, şi trebuie să consolideze coeziunea teritorială şi ocuparea forţei de muncă. Aceste măsuri ar trebui să încurajeze, de asemenea, îmbunătăţirea infrastructurii rurale şi furnizarea de servicii accesibile pentru populaţiile locale şi întreprinderi.

7. Structura bazată pe doi piloni

Parlamentul solicită ca PAC să rămână structurată în jurul a doi piloni, ca în prezent. Pilonul 1 ar trebui să rămână finanțat integral de la bugetul UE, în timp ce în cadrul pilonului 2 ar trebui să continue să se aplice programarea multianuală, o abordare contractuală şi co-finanţarea naţională. Fiecare pilon trebuie să îl completeze pe celelalt fără a se suprapune.