Munţi de sticle pentru Bobotează. 15.000 de sticle pregătite pentru agheasmă la Cluj

Potrivit reprezentanţilor Arhiepiscopiei Clujului, o slujbă religioasă va avea loc începând cu ora 10.00 în Catedrala Ortodoxă, după care la ora 12.00 va fi o slujbă de sfinţire a apei. “Apa sfinţită este îmbuteliată în pet-uri special pregătite, iar cu ajutorul jandarmilor, cele 15.000 de sticle pe care le-am pregătit, vor fi împărţite credincioşilor marţi, în ziua de Bobotează după slujba de sfinţire a apei”, transmit reprezentanţii Arhiepiscopiei Cluj.

De asemenea, pentru zilele următoare în care sunt organizate procesiuni şi ceremonii religioase ocazionate de Sărbătoarea Botezului Domnului, poliţiştii clujeni au luat măsuri de pregătire a bunei desfășurări a acestor evenimente, în condițiile în care la acestea participă un număr foarte mare de oameni. “Se va acționa pentru prevenirea și descurajarea comiterii de fapte antisociale, precum și pentru a se asigura fluența traficului rutier în zonă”, precizează IPJ Cluj.

Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile "Arătarea Domnului" sau "Epifania", şi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos.

Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi înseamnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

Ger de crapă pietrele

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o informare de vreme deosebit de rece, ger şi intensificări ale vântului valabilă începând de marţi de la ora 14.00 până vineri la ora 10.00. Temperaturile minime vor fi sub minus 15 grade şi, în unele zone, sub minus 25 de grade, în timpul zilei temperaturile maxime fiind între minus zece şi zero grade.