UPDATE: „OAMENII – PROBLEMĂ” din anturajul viitorului posibil şef al SRI

Iată câteva dintre persoanele controversate care gravitează în jurul viitorului posibil şef al contra-spionajului românesc.

Călin Mitică

Omul de afaceri Călin Mitică, proprietarul Transferoviar Grup şi Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca, este cunoscut pentru faptul că a vrut să cumpere CFR Marfă însă privatizarea a eşuat, dar și pentru faptul că a dat mită mai multor înalți funcționari angajați la firme de stat.

Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA, directorii firmelor lui Călin Mitică sunt acuzaţi că dădeau bani grei și atenții unor înalți funcționari angajați la firme de stat pentru ca societățile milionarului să câștige contracte publice. Printre cei care au primit bani și atenţii de la subordonații lui Călin Mitică se află Laurenţiu Seceleanu - directorul CNCF CFR SA - Sucursala Regională de Căi Ferate Galaţi, Sorin Trandafirescu - directorul CFR Călători sau Elena Lucia Tănasă - director comercial la Salrom SA.

De asemenea, printre cei implicați în afaceri cu Călin Mitică s-a numărat și fostul directorul de tracțiune al CFR, Alexandru Gavriş, acuzat de abuz în serviciu după ce a contribuit la atribuirea ilegală a contractelor privind serviciile de revizie a garniturilor de tren către firma Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca  care apoi a subcontractat lucrările către firmele Service FAUR SA, dar şi către dealerul auto RMB Inter Auto din Cluj, unde administrator era, pe atunci, actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus.

Acesta nu este primul scandal care leagă CFR Călători de firma lui Călin Mitică. În anul 2005 Remarul 16 Februarie a încasat 87 de milioane de lei pentru livrarea a 34 de vagoane de tren. Aceste vagoane au fost achiziţionate de către Remarul 16 Februarie din Franţa, de la societatea naţională de transport de călători, care le-a vândut drept fier vechi deoarece fuseseră date în exploatare în anii ’50 și erau contaminate cu azbest, o substanță cancerigenă.

De asemenea, potrivit DNA, tot în 2005, CFR Călători a cumpărat de la Remarul 16 Februarie șase automotoare (vagoane cu motor) second-hand care fuseseră „plimbate” anterior prin câteva firme pentru a le crește artificial valoarea de vânzare. Procurorii DNA au afirmat că societatea Remarul 16 Februarie a vândut cele şase automotoare către CFR Călători la 21 octombrie 2005 pentru suma de 7,5 milioane de lei, înainte de a le cumpăra de la SC Activ Invest SRL (26 octombrie 2005) prețul de achiziție fiind de 2,7 milioane de lei. Nu numai că SC Activ Invest SRL nu a efectuat niciun fel de reparaţie la cele şase automotoare, dar aceste vehicule nici măcar nu au ajuns la SC Activ Invest SRL, ele fiind transportate direct de la SC ICIM SA Arad la societatea Remarul 16 Februarie, au arătat procurorii. Procesul dintre CFR Călători și Remarul 16 Februarie a început la Judecătoria Cluj-Napoca în 2010 şi s-a finalizat în 2013 cu achitarea tuturor inculpaţilor din dosar.

Un alt contract dintre firma Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca și  CFR Călători a fost semnat în 2010. CFR Călăori a cumpărat atunci 11 automotoare ADH11 (automotor Diesel format din trei vagoane – cele de capăt motoare şi unul intermediar remorcă). Costul total al contractului a fost de  81,1 milioane de lei. Cele 11 automotoare au avut, în perioada 2011-2012, împreună, peste 200 de zile de imobilizare din cauza unor probleme tehnice.

Relația Remarul 16 Februarie cu statul român s-a consolidat atât cu ajutorul lui Vasile Blaga, cât și cu cel al lui Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010. De exemplu, Emil Sabo, fost director general al SC Activ Invest SRL în 2005 și membru în Consiliul de Administrație al Remarul 16 Februarie, a făcut parte din echipa de campanie electorală a lui Vasile Blaga în 2008 și, în 2009, a fost numit de acesta (devenit ministru al Dezvoltării Regionale la 22 decembrie 2008) în funcția de director general al Companiei Naționale de Investiții. După ce Blaga a fost numit ministru de Interne (23 decembrie 2009 - 27 septembrie 2010), Sabo a fost numit de ministrul Transporturilor Radu Berceanu director general al CFR Infrastructură, funcție pe care a ocupat-o până când a fost trimis în judecată de DNA. De asemenea, fiica lui Vasile Blaga, Agathe Blaga (căsătorită Rudeanu), a fost angajată pe postul de „management counselor” la Remarul 16 Februarie.

Cosmin Guşă

Unul dintre cele mai mari scandaluri în care este implicat Cosmin Gușă,  patronul Realitatea TV, este cel cu Sebastian Ghiţă, deputut PSD și acţionar majoritar al România TV (acuzat recent de Elena Udrea că ar fi omul directorului adjunct al SRI, general-locotenent Florian Coldea).

Cosmin Gușă este acuzat de Sebastian Ghiţă că împreună cu Rareş Bogdan, directorul general al Realitatea TV, "şantajează şi presează" judecători şi funcţionari ANAF pentru a nu-şi plăti taxele şi impozitele datorate statului.

Sebastian Ghiţă  îi acuză pe cei doi că „au încasat sume uriaşe, bani negri, de la persoane precum Blejnar, Vanghelie, Călin Mitică, Măricel Pacuraru şi alţi oameni certaţi cu legea (…). Cred că dânşii şantajează şi presează judecători, funcţionari ANAF, administratori judiciari pentru a obţine avantaje în faţă competiţiei” după ce Cozmin Gușă acuzase, la finalului anului trecut, ”presiuni greu de imaginat ale cuplului Ponta – Ghiță”.

Cosmin Gușă a recunoscut că afaceristul Călin Mitică este partenerul de afaceri al lui Rareş Bogdan şi Măricel Păcuraru şi partenerul său de afaceri în Realitatea Media. Acest parteneriat consta în faptul că posturile locale Realitatea TV din Transilvania au fost preluate de SC Presa Zece SRL, controlată indirect de Călin Mitică şi Rareş Bogdan. Acţionarii SC Presa Zece SRL sunt Marius Baica şi Ramona Valerica Diţă. Baica este unic acţionar la Nova Cominvest, societate care la rândul său deţine acţiuni la Remarul 16 Februarie din Cluj-Napoca, controlată de omul de afaceri Călin Mitică.

Rareş Bogdan

Jurnalistul clujean Rareş Bogdan a fost coleg de facultate şi de grupă cu Eduard  Hellvig şi a controlat în diferite perioade, direct sau indirect, cotidianul Ziua de Cluj şi agenţia de publicitate Trend Communication (în care este asociat şi cu colegul său de la Realitatea TV Octavian Hoandră, un apropiat al fostului ministru şi rector al UBB Cluj Andrei Marga).

Rareş Bogdan a preluat staţiile locale din Ardeal ale Realitatea TV, iar ulterior a devenit chiar director general al postului-mamă din Bucureşti unde realizează în prime-time emisiunea “Jocuri de Putere”.

Viorel Hrebenciuc

Fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, în prezent arestat preventiv, este acuzat de DNA că şi-a folosit influenţa politică şi a intervenit asupra unor funcţionari publici pentru ca 43.000 de hectare de pădure să fie retrocedate ilegal. Valoarea prejudiciului în acest caz este estimată la 303 milioane euro. Hrebenciuc este acuzat că a făcut presiuni asupra unor funcţionari publici şi directorii unor instituţii pentru ca această suprafaţă să fie retrocedată unui presupus moştenitor al moşiilor lui Dimitrie Ghica. În schimbul intervenţiilor sale, lui Hrebenciuc i s-ar fi promis o şpagă constând în 12.000 hectare de teren.

Un alt scandal în care apare numele fostului deputat PSD este cel al filialei elveţiene a băncii HSBC care ar fi ajutat numeroşi clienţi bogaţi să eludeze plata impozitelor în ţările de origine. Portalul de investigaţii Rise Project a dezvăluit faptul că Viorel Hrebenciuc ar fi avut conturi secrete la filiala din Geneva a controversatei bănci. Potrivit sursei citate Hrebenciuc a avut acces la un profil bancar codificat care reuneşte două conturi. La acelaşi profil şi, implicit, la cele două conturi bancare, ar mai fi avut acces soţia lui Hrebenciuc, Letiţia, fiul lor, Andrei, dar şi un personaj controversat, Robert Deutsch, om-cheie în afacerea Megapower – o fraudă care a avut loc în anii ’90 şi în urma căreia statul român a pierdut peste 11 milioane de dolari.

Andrei Marga

Implicat în scandaluri în perioada în care a condus Institutul Cultural Român și l-a coordonat din poziția de ministru de Externe, Andrei Marga este acuzat că şi-a promovat apropiaţii în funcţii cheie ale ICR. Aceştia ar fi ocupat posturile vacante înainte de desfăşurarea concursului.

De la începutul mandatului său, Andrei Marga a numit persoane fără pregătire adecvată în management sau coordonare de proiecte culturale în Institute Culturale Româneşti din Străinătate şi a demis din funcţii de conducere directori evaluaţi pozitiv atât de către comisiile din ţară, cât şi din ţările unde activau aceştia, blocând acţiuni culturale de anvergură în care erau antamaţi aceşti directori.

Fostul președinte al ICR a desemnat ca referenţi, fără să respecte toate etapele concursului, foşti universitari de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, mulţi dintre ei ex-colaboratori ai săi din perioada în care a ocupat funcţia de rector al instituţiei, între anii 1993-2004 şi 2008-2012.

Eduard Hellvig, nominalizat şef al SRI

Preşedintele Klaus Iohannis l‑a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

Eduard Raul Hellvig are 40 de ani şi a absolvit în 1997 specializarea Ştiinţe Politice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică, la Universitatea Babeş‑Bolyai, (unde a fost coleg de grupă cu jurnalistul Rareş Bogdan), a urmat studii post‑universitare în domeniul securităţii şi apărării la Colegiul Naţional de Apărare şi la Centrul European de Studii de Securitate George C. Marshall, Garmisch – Partenkirchen. Din 2009 este Doctor în Ştiinţe Politice al SNSPA Bucureşti.

Hellvig a fost ales, de Parlament, în anul 2006 să facă parte dintre primii europarlamentari ai României (din ianuarie 2007, până la organizarea primelor alegeri, în noiembrie 2007).

Hellvig a fost deputat PC de Bihor între 2004 şi 2008, apoi de Ilfov, între 2012 şi 2013, apoi, în 2013 a devenit ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului în Cabinetul Ponta (7 mai 2012 – 21 decembrie 2012).

Începând cu 4 septembrie 2013 a devenit europarlamentar PNL, preluând un mandat de europarlamentar rămas vacant. A obţinut, ulterior, un mandat la alegerile europarlamentare din 25 mai 2014.