Am prins-o cu minciuna! Cum a reuşit Corina Creţu să accentueze problema lipsei autostrăzii spre vest

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a vorbit miercuri, într-o vizită pe şantierul Autostrăzii Sebeş-Turda, despre importanţa acestui tronson de autostradă şi a precizat că judeţul Cluj este unul dintre judeţele cu cele mai multe accidente rutiere şi că din partea Comisiei Europene este interes pentru construirea infrastructurii „mai ales în statele mai puțin dezvoltate și care au această nevoie stringentă de dezvoltare a infrastructurii rutiere”.

Statisticile arată că judeţul Cluj nu e în top 3 sau în top 5 după numărul accidentelor rutiere, eventual într-un top 10, iar majoritatea accidentelor nu se produc pe porţiunea unde Corina Creţu a venit să o inspecteze. Statisticile spun că cele mai multe accidente rutiere se produc pe drumul ce duce spre vest, adică Cluj-Oradea.

„Pentru Comisia Europeană este o prioritate în special aceea de a asigura conectivitatea drumurilor și culoarelor pan-europene. Mă bucur că pot vizita acest tronson Sebeș-Turda care practic va asigura legătura dintre Autostrada Transilvania și Culoarul IV european de transport care va duce la Marea Neagră. Cred că este un proiect important căruia mă bucur că și autoritățile române îi asigură prioritate. Din acest punct de vedere, cred că este un pas important și din punct de vedere a reducerii timpului de călătorie pentru persoane și mărfuri, dar cel mai important cred că este reducerea posibilităților de accidente rutiere. Din păcate, județul Cluj este unul din județele cu cele mai multe accidente rutiere și România în general are acest trist record legat de accidentele rutiere, iar speranța noastră e ca aceste autostrăzi să fie nu numai mai rapide, dar și mult mai sigure ca drumurile de acum. În ce privește Sebeș-Turda, este o lucrare de mare amploare pe care în parteneriat cu autoritățile române am decis să fie finanțată în două tronsoane, o primă parte de 150 de milioane va fi fazată în perioada 2007-2013. Avem asigurări din partea autorităților române că această primă parte se va termina în iunie 2016, după care va începe faza a doua, din exercițiul bugetar 2014-2020”, a menționat Corina Crețu.

Ce spun statisticile

În ultimii 12 ani, începând cu 1999 până în 2011, Poliţia Rutieră a stabilit 85 de puncte periculoase pe DN1, aşa-numitele "puncte negre". Astfel, în 2012, cele mai periculoase locuri de pe această şosea, în funcţie de numărul de oameni care au murit în urma accidentelor rutiere, sunt următoarele: Tâncăbeşti, Şelimbăr, Băicoi, Câmpina, Baloteşti, Otopeni, Săftica şi Păuleşti - zona Ploieşti Nord.

Potrivit aceleiaşi analize, există cel puţin şase puncte unde au murit cei mai mulţi oameni: DN 6 (Bucureşti-Alexandria), DN 19 (Oradea-Carei), DN 1, în zona localităţii Puchenii Moşneni, DN 15 (Turda-Târgu Mureş-Reghin), în zona localităţii Sângeorgiu de Mureş, DN 21 (Brăila-Călăraşi), în zona localităţii Vărsătura şi DN 2A (Urziceni-Constanţa), în zona localităţii Palazu Mare. “Punctele negre” din judeţul Cluj sunt la Ciucea, Tureni, Copăceni, Vâlcele şi la Feleacu în Curba Morţii. Cele mai recente statistici arată că pe tot parcursul anului 2014 pe drumurile din judeţul Cluj au avut loc 357 de accidente rutiere grave soldate cu decesul a 69 de persoane (aici sunt luate în considerare inclusiv accidentele petrecute pe drumurile comunale) şi cu rănirea gravă a 349 de persoane. În primele luni ale anului 2015, în judeţul Cluj au avut loc 81 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 12 persoane şi cu rănirea gravă a altor 79.

Cât durează un drum cu maşina între câteva oraşe

Cluj-Napoca-Timişoara – 5 ore
Cluj-Napoca – Bucureşti – 9 ore
Cluj-Napoca – Iaşi – 7 ore
Cluj-Napoca – Braşov – 5 ore