Atac INCREDIBIL DE DUR la adresa „părerologilor”. UMBERTO ECO vorbește despre „invazia IMBECILILOR”. La cine se referă marele scriitor?

Umberto Eco a primit recent titlul de Doctor Honoris Causa în „Comunicare şi Cultură mass media” la Universitatea din Torino. Cu acest prilej, Eco s-a întâlnit cu jurnaliştii şi a criticat reţelele de socializare.

„Reţelele de socializare dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivităţii. Erau imediat puşi sub tăcere, în timp ce acum au acelaşi drept la cuvânt ca şi un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor. Televiziunea a promovat idiotul satului faţă de care spectatorul se simţea superior. Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr”, a declarat Umberto Eco. Scriitorul i-a invitat pe jurnalişti „să filtreze cu o echipă de specialişti informaţiile din spaţiul virtual, pentru că nimeni nu poate preciza dacă un site este credibil sau nu”.

Despre „părerologi” am discutat cu psihologul clujean Daniel David şi sociologul Ioan Hosu.

Cum ne ferim de „idiotul satului”?

Profesorul de psihologie clinică şi psihoterapie Daniel David a explicat pentru Monitorul de Cluj ce trebuie să facem ca să ne ferim de „idiotul satului” pe internet. „Reţelele de socializare în sine nu sunt bune sau rele; ele devin astfel în funcţie de cum le utilizăm noi. Aşadar, efectul lor depinde de ce informaţii punem în reţelele de socializare şi de modul în care le utilizam. Verificarea credibilităţii sursei şi filtrul raţional/gândirea critică. În mod normal, pentru aţi proteja sănătatea fizică, eviţi locurile contaminate radioactiv; dacă totuşi trebuie să ajungi acolo îţi pui costum de protecţie. Similar, ar trebui să eviţi sursele necredibile pentru a nu te contamina psihologic, iar dacă, din diverse motive nu ai de ales, trebuie să te protejezi prin gândire critică/raţionalitate”, a spus Daniel David.

În ceea ce priveşte credibilitatea pe care o are un comunicator pe reţelele de socializare, psihologul Daniel David consideră că pregătirea profesională şi modul de argumentare contează cel mai mult. „Sunt mulţi factori care contează şi există o întreagă literatură de specialitate aici. Dar aş rezuma la pregătirea profesională şi la modul de argumentare (cu o bună retorică)”, a explicat Daniel David.

Pentru a fi lider în grupul de pe internet trebuie să-ţi dovedeşti calităţile şi în viaţa reală, consideră David. „Şi leadership-ul este un concept complex şi sunt mulţi factori implicaţi. Dar cineva devine leader într-un grup prin statusul şi rolul social pe care îl are în viaţa reală, dublat de inteligenţă, perseverenţă şi o bună argumentare”, a spus psihologul.

Comunicarea virtuală şi cea reală nu mai are bariere. „Nu mai există o ruptură între comunicarea virtuală şi cea reală. Indiferent de unde porneşte, informaţia circulă între cele două ca în două vase comunicante”, a precizat Daniel David.

„Comunicarea utilizată excesiv poate duce la probleme”

Psihologul clujean trage un semnal de alarmă şi spune că utilizată excesiv, comunicarea online poate duce la probleme psihoemoţionale şi psihocomportamentale. „Asa cum am spus, comunicarea virtuală în sine nu este bună sau rea; ea devine astfel în funcţie de modul în care este utilizată. Utilizată excesiv, în contraponderii comunicării din viaţa reală poate duce la probleme psihoemoţionale şi psihocomportamnetale (uneori până la dependenţă de internet)”, mai spune psihologul.

Intelectualii, critici din secolul XVI

Referitor la declaraţia lui Umbreto Eco sociologul Ioan Hosu precizează că astfel de manifestări ale intelectualităţii au apărut încă din secolul XVI. „Există încă din secolul XVI o poziţie critică a intelectualilor în raport cu accesul maselor la diverse forme de comunicare. Există şi azi oameni buni şi oameni proşti. Există bloggeri buni şi bloggeri proşti. Cum erau şi în trecut în presă comentatori buni şi slabi. De exemplu şi tiparul oferă cadre pentru cunoaştere. Oferă cadre şi pentru manifestarea criticilor”, a declarat sociologul.

Ioan Hosu crede că reţelele de socializare şi internetul sunt modalităţi foarte eficiente prin care unii oameni fără valoare îşi promovează imaginea. „Pe internet fiecare producător  se adresează unui public. Semnalul pe care îl atrage Eco, ideea pe care vrea să o transmită este următoarea: scăderea standardului, a calităţii media. El spune că mass media trebuie să selecteze informaţia. Orice fenomen nou vine cu lucruri bune sau mai puţin bune. Acesta nu este un fenomen nou. Intelectualitatea observă aceste aspecte încă din secolul XVI. Reţelele de socializare şi internetul sunt modalităţile prin care unii îşi promovează imaginea. Valoarea lor este de multe ori zero. Fiecare om care navighează pe internet trebuie să-şi selecteze atent informaţia”, a precizat sociologul Ioan Hosu.

Cine este Umberto Eco

Umberto Eco este un scriitor italian, editor, filosof și un foarte cunoscut semiotician. Este cunoscut internaţional, în special pentru romanul său Numele trandafirului (Il nome della rosa, 1980), un mister intelectual în care combină elemente de semiotică în cadrul ficțional, analiză biblică, studii medievale și teorie literă. De atunci a scris mai multe romane, incluzând Pendulul lui Foucault şi Insula din ziua de ieri. Cel mai recent, Cimitirul din Praga, publicat în 2010, este un best-seller. Eco este președintele Școlii Superioare de Studii Umanistice, de la Universitatea din Bologna, și Membru Onorific al Colegiului Kellogg, de la Universitatea din Oxford. A scris texte academice, cărți pentru copii și multe eseuri. A fost ales și al II-lea între cei mai mari 100 de intelectuali în topul revistei Prospect pe 2005.A fost ales al XIV-lea în 2008.