Când jocurile începute din plictiseală ne acaparează viaţa. Cum a pus stăpânire Candy Crush pe milioane de oameni şi ce spun psihologii

Unii jucători care folosesc aplicaţia susţin că o utilizează în momentele în care se plictisesc, însă nu o consideră ca pe o dependenţă deşi se joacă aproape zilnic.

„Nu ştiu. Nu o consider ca pe o dependenţă. Eu dacă vreau mă opresc când am chef. De obicei mă joc Candy Crush când mă plictisesc. Când stau în pat. Sau în timpul reclamelor de la televizor să treacă timpul mai uşor. Nu am dat niciodată bani să avansez la Candy Crush şi mi se pare o prostie să procedezi aşa. Sunt zile în care nu mă joc pentru că am alte activităţi. Doar când rămân singură fără persoane în jur mă joc”, ne-a spus o tânără din Cluj care joacă Candy Crush.

Explicaţia cercetătorilor

Mai mulţi cercetători au efectuat analize şi au aflat care este explicaţia pentru acest fenomen. Jocul este construit foarte simplu, fiind uşor de folosit şi de către cei mici. Regulile sunt simple: trei bomboane de aceeaşi culoare trebuie potrivite.

Deşi unii psihologi susţin beneficiile culorilor în succesul pe care îl are jocul, alţii nu sunt de acord cu acest lucru. „Aici părerile sunt împărţite. Unele cercetări arată că formele şi culorile îl pot influenţa pe utilizator să joace mai mult, în timp ce alte studii arată că nu îl pot influenţa”, a spus psihologul Raluca Anton.

Primele stagii ale jocului sunt uşoare, lucru care îi dă jucătorului un sentiment de plăcere şi mulţumire. În acest fel creierul eliberează un hormon al fericirii – dopamina.

Pentru a nu se plictisi în momentul în care se joacă, realizatorii jocului l-au construit tot mai complicat pe parcurs, astfel că utilizatorul întâmpină dificultăţi. Jucătorul devine astfel tot mai motivat să continue, informează descoperă.ro.

Dependenţa de jocuri devine nocivă în momentul în care ne influenţează celelalte activităţi zilnice. „Nu este o problemă dacă ne jucăm în timpul liber astfel încât să nu ne influenţeze celelealte activităţi. Poate fi chiar util. Dar spre exemplu dacă un copil nu-şi face temele şi se joacă Candy Crush atunci avem o problemă cu dependenţa de jocuri”, a declarat psihologul Raluca Anton.

O strategie de menţinere a jucătorului conectat abordată de realizatorii Candy Crush o reprezintă pauza de 30 de minute pe care utilizatorul trebuie să o ia după ce „moare” de cinci ori.

Unii jucători pasionaţi sunt dispuşi chiar să plătească pentru a cumpăra vieţi suplimentare şi să joace mai mult.

Recompensă pentru fapte

Metoda recompensei are la bază experimentele lui B.F. Skinner care a descoperit că poate influenţa comportamentul cobailor printr-un sistem de învăţare bazat pe stimuli şi recompense. A inventat cutia Skinner, o cuşcă în care era aşezat un cobai care era învăţat să apese o pârghie pentru a primi mâncare. În cazul jocurilor pe calculator recompensa este mult mai complexă, dar analogia există. „Bineînţeles că recompensele sunt foarte importante la Candy Crush. Recompensele contează şi în viaţa de zi cu zi. Mergem la muncă şi ne primim salariul. Pe asta mizează şi cei care au construit jocul”, spune psihologul Raluca Anton.

Mină de aur pentru realizatorii jocului

Ziarul Le Parisien scria în anul 2013 că jocul produce zilnic 470.000 de euro, în timp ce un portal din Statele Unite ale Americii dedicat jocurilor online, ThinkGaming, estima venitul zilnic la 850.000 de dolari.

S-a jucat până a ajuns la spital

Un bărbat de 29 de ani, care s-a jucat toată ziua timp de şase săptămâni Candy Crush Saga a ajuns la spital după ce un deget de la mâna stângă a început să îl doară. Din cauza folosirii intensive, un tendon s-a rupt, iar medicii au fost nevoiţi să îl opereze pe bărbat, care a preluat cazul dintr-un jurnal de medicină. Bărbatul, al cărui nume nu este cunoscut, susţine că nu este dependent de jocuri. Aparent el s-a jucat atât de mult deoarece se plictisea după ce s-a întors din armată.