ABERANT: O parte din centura Clujului, care a costat 150 de milioane de euro va fi demolată pentru a trece râul Someș

În urmă cu un an, Administrația Bazinală Someș Tisa a demarat lucrări în valoare de 24 de milioane de euro, pentru regularizarea râului Someșul Mic, care, atenție, nu a mai produs inundații din 1977. Pentru această investiție majoră au fost atrase fonduri europene în valoare de 12 milioane de euro, urmând ca restul, tot de 12 milioane de euro, să fie finanțați de la bugetul de stat.

Autoritățile implicate în acest proiect au realizat un proiect și au cerut autorizație de construire. Niciuna dintre instituțiile implicate nu și-a dat seama că noul curs al râului Someș se va intersecta direct, peste centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca și într-un sens giratoriu, care vor trebui demolate, scrie evz.ro.

Directorul Administrației Bazinale Someș Tisa, Dan Canta a declarat că se vor găsi soluții tehnice de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, proprietara drumului. ”Noul curs al Someșului va merge foarte aproape de sensul giratoriu. Drumarii vor știi ce soluție se vor adopta. Este adevărat faptul că noul curs va trece e acolo. Dvs. credeți că la un proiect de 24 de milioane de euro acest detaliu a trecut neobservat? Să nu ne imaginăm așa ceva. Dacă ne amintim bine și șoseaua de centură, care azi se dovedește a fi bună, dincolo de costuri, a fost și ea construită forțat”, a spus Canta.

Cei de la CNADNR nu au dat aviz

Șoseaua de centură a municipiului Cluj-Napoca a fost construită în perioada 2006-2011 și a costat 150 de milioane de euro. Drumul are o lungime de 24 de kilometri și asigură devierea traficului rutier care tranzita orașul Cluj Napoca, pe relația dintre nordul și sudul României.

Oficialii de la Compania Națională de Autostrăzi susțin că ei nu și-au dat avizul pentru acest proiect de demolare a unei porțiuni de centură. ”Ce vor să pună în loc? Probabil un pod. Dar acolo, unde noul curs al albiei râului Someș intersectează șoseaua de centură, cei de la Apele Române vor să construiască un zid, un dig de trei metri înălțime care să prevină viitoare inundații. Râul Someșul Mic nu a mai inundat zona unde se regularizează cursul apei din anul 1977. După marea inundație, comuniștii au construit o serie de hidrocentrale cu ajutorul cărora se controlează debitul Someșului”, spune un oficial de la CNADNR.

Problemele cu centura Vâlcele-Apahida nu sunt o noutate. În urmă cu doi ani, s-a discutat despre devierea sau impunerea unor restricţii de circulaţie după ce s-a constatat că în cazul prelungirii pistei aeroportului la 3500 de metri centura ar fi afectată.

Pista aeroportului clujean ar putea fi prelungită spre municipiul Cluj-Napoca şi scurtată în partea opusă pentru a nu afecta centura Vâlcele-Apahida, aceasta fiind una din variantele luate în calcul de specialişti pentru a rezolva situaţia, altele fiind devierea centurii sau impunerea de restricţii.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj de la acea vreme Horea Uioreanu declara că reprezentanţii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj nu au ţinut cont, la proiectarea centurii de ocolire Vâlcele-Apahida, de culoarul de zbor aferent pistei de 3.500 de metri care ar urma să fie amenajată la aeroport.

La rândul său, directorul DRDP Cluj, Eugen Cecan, declara că problema prelungirii pistei şi a culoarului de zbor a fost semnalată încă în 2008, dar nu s-a luat nicio măsură.

"De la nodul de la ieşire din Cluj, în zona Dezmir, al actualei centuri de ocolire Vâlcele-Apahida ar trebui, de exemplu, să facem pe o lungime de circa 3,4 kilometri o centură paralelă, care să iasă în sensul giratoriu din zona Magnolia. Acea porţiune dintre nodul de la Dezmir şi sensul giratoriu ar trebui ruptă de la mijloc, pentru a coborî la nivelul pistei. Este o variantă, dar specialiştii vor trebui să găsească cea mai bună soluţie. Eu am semnalat această problemă în 2008, dar nu s-a rezolvat nimic", explica el.

Lucrările la centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele-Apahida au început în 2006. Centura de ocolire are o lungime de 24 de kilometri şi a costat 530 de milioane de lei, fiind inaugurată în octombrie 2011 de către fostul premier Emil Boc şi fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu.