Praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul

În tradiţia populară românească ea mai poartă numele de Drăgaica sau Sânzâiene având în aproape toate zonele ţării noastre obiceiuri şi tradiţii locale cu caracter agrar. Cele două denumiri presupun traducerea sărbătorii ce în limba latină ar desemna ziua de Sfântul Ioan - dies Sanctus Johannis. Consacrarea comemorării evenimentului îşi are rădăcinile în Sfânta Scriptură, unde ni se istoriseşte momentul tainic al naşterii Înaintemergătorului Domnului. Dintre sărbătorile dedicate sfinţilor înscrise în calendarul ortodox doar Sfântului Ioan Botezătorul i se cinsteşte naşterea sa alături de cea a Mântuitorului şi a Sfintei Fecioare, cu toate că s-a acceptat ca ziua praznicului pentru sfinţii să fie cea a adormirii lor.

Numele său  Botezătorul este  de origine grecească şi provine de la cuvîntul sinonim ο Βαπτιστής, și el i-a  fost atribuit datorită activităţii sale specifice de a boteza, fiind cunoscut chiar şi de contemporanii săi iudeii, fapt consemnat şi confirmat şi de istoricul evreu Iosif Flaviu. Venirea Sfântului Ioan Botezătorul a fost prevestită în profeţiile Vechiului Testament, de proorocul Isaia (40, 3) care aminteşte de glasul ce strigă în pustiu gătind calea Domnului şi făcând drepte cărările Sale, mângâind poporul în perioada captivităţii babilonice. Acelaşi conţinut a fost preluat şi în Noul Testament de Sfântul Evanghelist Matei (3,3) ce menţionează: Gătiţi calea Domnului drepte faceţi cărările Lui. Însuşi Mântuitorul la vederea lui Ioan aminteşte de profeţia de la Maleahi (11, 10): „Acesta este despre care s-a scris: Iată trimit pe îngerul Meu înaintea feţei Tale, care va găti calea Ta înaintea Ta” Matei (11, 10).  Prin cuvintele Mântuitorului se înţelege vestitorul şi nu îngerul în forma sa netrupească ce reprezintă nu doar un prooroc ci şi certitudinea împlinirii profeţiei Vechiului Testament, ce se raportează la arătarea lui Dumnezeu către poporul Său.

Reluând prezentarea momentului naşterii Sfântului Ioan reţinem similitudunile legate de acelaşi Ahanghel Gavriil ce îi vesteşte Mariei. În cazul de faţă, Arhanghelul Gavriil se arată părinţilor Sfântului Ioan, preotului Zaharia şi Elisabetei, aşa cum singur menţionează evanghelistul Luca (1,25). Deşi ajunseseră la o vârstă înaintată Zaharia şi Elisabeta nu au putut avea copii, cu toate acestea ei nu şi-au pierdut încrederea în milostenia divină, continuând a se ruga pentru acest deziderat. În timp ce preotul Zaharia se pregătea să tămâieze în templu Domnului i s-a arătat Gavriil cel ce stă înaintea Domnului binevestindu-i naşterea lui Ioan: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-l vei numi Ioan. La nedumerirea şi neîncrederea lui Zaharia, îngerul îi prevesteşte semnul şi pedeapsa de până la evenimentul sacru: vei fi mut şi nu vei putea să vorbeşti până în ziua când vor fi acestea, pentru că n-ai crezut în cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor (Luca, 1,20). Într-adevăr, Zaharia nu mai poate comunica cu semenii săi decât prin semne, iar Elisabeta a rămas însărcinată mulţumind Domnului prin cuvintele: Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea (Luca 1, 25).

După şase luni de la această veste minunată, Arhanghelul Gavriil i se arată Mariei căreia îi spune că dintr-însa se va naşte Mântuitorul lumii. Momentul va fi împărtăşit de Fecioară atunci când, plecând din Galileia a venit la Elisabeta. La această întrevedere pruncul Elisabetei s-a umplut de Duh Sfânt a săltat în pântece, iar mama sa plină fiind de uimire a rostit: Binecuvăntată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu (Luca1, 42-44). După cele nouă luni, întreaga familie cu rudele şi cei apropiaţi aşteptau clipa venirii pe lume a unicului fiu al celor doi părinţi consideraţi drepţi şi evlavioşi, fapt împlinit, după care în cea de-a opta zi s-au adunat să taie împrejur pruncul şi să-i pună numele după cel al tatălui. Tatăl nu a fost de acord, de aceea, a cerut o tăbliţă şi a scris pe ea numele Ioan, moment în care el şi-a recăpătat graiul binecuvântându-l pe Domnul. După aceasta Evanghelistul Luca ne relatează că pruncul Ioan creştea întărind-se cu duhul fiind în pustiu până în ziua arătării lui către Israel (Luca 1,80). În icoana de sorginte rusă, se remarcă într-o compoziţie simetrică desfăşurarea naşterii precizată la Sfântul Evanghelist Luca. Elisabeta este plasată în stânga imaginii pe un pat monumental, în timp ce pe latura de jos a icoanei se observă cele două femei care pregătesc îmbăierea pruncului, iar în partea opusă pe Zaharia aşezat pe un tron. El este surprins tocmai în momentul scrierii numelui fiului său pe un filacrer deschis; fiind plasat înaintea unei arhitecturi specific ecleziale ruseşti ce simbolizează sanctuarul Sfinei Sfintelor cu uşile deschise. Patru fecioare sunt alături de mama Sfântului Înaintemergător, slujindu-o. Întreaga scenă este străjuită în stânga şi în dreapta de două clădiri prezentate din faţă. Porticul înalt din stânga clădirii dezvăluie celor două draperii de culoarea roşie şi albastră închis care simbolizează natura divino-umană a lui Hristos. Deasupra ansamblului iconic de proporţii supra dimensionate unind cele două laturi şi edificii asemeni Vechiului şi Noului Testament se remarcă bustul Sfântului Ioan. Această alăturare inedită şi rară este specifică doar ariei iconografice slave. El este înfăţişat din faţă, cu aripi, binecuvântând, având totodată în mâna stângă un pergament desfăşurat ce poartă înscrisul: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor! Prezenţa acestui tip iconografic este simbolul angelic ce subliniază faptul că Ioan a fost un trimis al lui Dumnezeu. Proorocul este redat ca un bărbat de vârstă mijlocie, cu barbă ascuţită, nu prea lungă şi părul închis la culoare şi în neorânduială, purtând un veşmânt de păr de cămilă (în imagine de culoarea roşie), iar pe deasupra având un himation colorat în verde închis. Roşul şi ocrul în relaţie cu valorile de negru şi alb ce primesc acorduri nuanţate de verde oliv constituie ambianţa sonoră a cromatismului armonic al icoanei. Privind simplitatea morfologică şi tainică a icoanei să cugetăm împreună la misterul naşterii Sfântului Ioan şi să pătrundem înţelesurile minunii ce se dezvăluie cu fiecare Sfântă Liturghie.

O nouă biserică în Cluj-Napoca

Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, a vizitat luni, 20 iunie 2011 parohiile Florești, Cetatea Fetei și Someșeni, pentru a vedea necesitățile pastorale ale acestor comunități parohiale și pentru a identifica locul unor viitoare biserici.         În cartierul Oser, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a identificat, împreună cu primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, terenul pe care va fi  ridicat un locaş de cult, pentru credincioşii din noul cartier Oser. Locul se află pe strada Rodnei, în apropierea blocurilor sociale, care  au fost construite de  municipalitate. Până când vor fi începute lucrările de construcţie, clujenii din acest cartier se vor putea închina într-o biserică de lemn, care va fi adusă de la Mănăstirea Băişoara. „Biserica din cartierul Oser reprezintă o necesitate obiectivă. Biserica mare din cartierul Someşeni este situată în zona  Aeroportului, iar aici nu există o biserică ortodoxă şi este nevoie să se facă una. Fiindcă am găsit bunăvoinţa primăriei şi am primit acest teren, ne vom apuca imediat de construcţia  bisericii.  Până atunci vom aduce o bisericuţă de lemn de la Mănăstirea Băişoara, de care ne vom  folosi până cand va fi ridicată noua biserică”, a precizat Mitropolitul Andrei. Primaria municipiului Cluj-Napoca a decis să ofere Arhiepiscopiei Clujului, pentru viitoarea biserică, un teren de 800 de metri pătraţi, a declarat  primarul Sorin Apostu: „Este vorba de o suprafaţă de 800 de metri pătraţi, care va deservi amprenta şi curtea viitoarei biserici. Este un răspuns la chemarea pe care o spunem de fiecare dată prezent, atunci când este vorba despre Biserică, indiferent de confesiune şi vom răspunde prezent de fiecare dată, atâta timp cât va fi posibil acest lucru”.

Doua biserici noi urmează să fie construite şi în localitatea clujeană Floreşti. Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului,  a vizitat amplasamentele  viitoarelor biserici. Mitropolitul Andrei, împreună cu preoții din localitate au vizitat biserica veche, biserica „Soborul Maicii Domnului” de pe strada Florilor, dar și celelalte două locuri sfinţite, unde se vor construi două biserici cu hramul „Intrarea Domnului în Ierusalim”, pe strada Cloşca şi biserica ce va avea hramul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul”, din Valea Gârbăului. Deasemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a făcut o vizită şi la parohia Cetatea Fetei, care are hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor”.

Tabără de vară, organizată de ASCOR Cluj

Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români, filiala Cluj, organizează în perioada 1-14 august 2011 o tabără de vară la Schitul „Naşterea Maicii Domnului” din localitatea Văleni, judeţul Maramureş. Tabăra are un caracter religios, educativ şi recreativ şi se adresează tinerilor care doresc să se apropie mai mult de Biserică. Încrierile pentru acest seriile din acest an se pot face la biserica studenţilor din campusul Haşdeu, Cluj-Napoca. Cei care vor lua parte la tabăra studenţească de la Schitul „Naşterea Maicii Domnului“ vor avea un program divers, care va cuprinde, pe lângă discuţiile pe diferite teme religioase, şi  activităţi recreative. Tabăra  din acest an are un program fix, orientate pe două doua axe principale. În primul rând participarea la rugăciune și la Sfânta Liturghie în fiecare dimineaţă, precedată de Slujba Utreniei, iar seara se va oficia Vecernia şi Paraclisul Maicii Domnului, specific programului liturgic din Postul Adormirii Maicii Domnului. În acelaşi timp, tinerii vor avea parte de cateheze, susţinute de părintele îndrumător al Asociaţiei, Ciprian Negrean. A doua axă va consta în diverse activităţi practice, precum ateliere de toacă, litografii, metaniere, patristică sau de muzică psaltică”.

Începând din anul 1998, ASCOR Cluj organizează anual tabere de vară pentru studenţi, majoritatea membri înscriși în Asociaţie, dar pot lua parte şi alţi tineri.

Pelerinaj pentru beneficiarii programului recreativ şi catehetic “Clubul Copiilor”

Elevii clujeni, care au participat în timpul anului şcolar la activităţile programului recreativ şi catehetic “Clubul Copiilor”, au efectuat luni, 20 iunie, un pelerinaj la Mănăstirile Sub Piatră şi Lupşa, din judeţul Alba. În drumul lor, tinerii  au  vizitat şi Salina de la Turda. Pelerinajul a încheiat  activitătile desfăşurate în acest an şcolar, în cadrul programului catehetic. Cei 45 de copii, care au participat la toate activităţile Clubului, au fost recompensaţi şi cu premii, ce au constat în diplome şi cărţi religioase. În cadrul premierii, reprezentanţii Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români, filiala Cluj-Napoca au oferit celor care au desfăşurat o activitate deosebită, patru locuri gratuite în taberele de vară. "Clubul Copiilor" este un program recreativ şi catehetic săptămânal, organizat de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, prin  coordonatorul de tineret, Radu Copil, în colaborare cu ASCOR Cluj-Napoca. Proiectul se desfăşoară de trei ani, pe întreg parcursul anului şcolar, la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din oraş.În acest an au avut loc mai multe activităţi tradiţionale cum ar fi  jocuri de grup şi individuale, concursuri, cântece pentru copii, interpretate la chitară şi discuţii pe teme religioase. De asemenea, tinerii au putut participa  şi la activităţi ocazionale precum vânătoarea de comori, excursii în diferite zone din apropierea Clujului şi  proiecţii de filme. Iniţiativa este sprijinită financiar de Consiliul Local şi Primăria Cluj-Napoca, instituţii  care au contribuit în acest an cu suma de 2000 lei.