O relatare despre o vacanţă în Maramureş, premiată cu 1.000 de lire sterline de presa britancă

Flossie Baker este câştigătoarea concursului anual "Just Back" organizat de cotidianul britanic The Telegraph. Turista britanică a fost premiată pentru un articol ce relatează întâlnirea sa cu o familie de fermieri din Maramureş şi care descrie ospitalitatea extraordinară a acestora.

Povestirea ei a concurat pentru acest premiu, oferit de Post Office din Marea Britanie, cu relatări din Statele Unite, Japonia, Mexic, Ghana şi jungla amazoniană.

"Satul rămas în urmă devenise mic cât un fir de praf, iar drumul se întindea în faţa mea, drept şi gol, prin câmpurile cu fân proaspăt cosit. Sunetul făcut de tălpile pantofilor mei pe pământul bătătorit şi fierbinte a fost întrerupt de zgomotul de motor făcut de o maşină veche şi galbenă, care s-a oprit chiar lângă mine. Eram în Maramureş, în România, iar şoferul, un bărbat în vârstă, cu mâini mari şi mulţi dinţi lipsă, a tras în jos geamul portierei şi, prin intermediul gesturilor, m-a invitat să intru în maşină. Ţinând cont de zâmbetul lui încântător, de vârsta avansată şi de starea vehiculului, am ajuns la concluzia că oricum nu vom ajunge prea departe şi, învingându-mi sentimentul de inconfort generat de trepidaţii, am urcat în maşină", relatează Flossie Baker.

"Am pornit şi, privind în spate, am văzut că toată bancheta era ocupată cu saci plini cu brânză albă. După câteva minute, ne-am oprit la o fermă. Fermierul de acolo a ieşit dintr-un grajd pentru a ne întâmpina. După ce m-a văzut, mi-a deschis uşa şi am ieşit repede afară. Zidurile grajdului erau decorate cu vase din alamă, o şa era uitată pe o băncuţă, iar o serie de unelte arhaice folosite în trecut în ferme erau sprijinite de ziduri", a adăugat turista britanică.

Jurnaliştii britanici au fost amuzaţi şi de păţania turistei, care spune că a fost hrănită până la refuz de gazdele sale cu mai multe boluri cu brânză topită şi zahăr, dintr-un exces de amabilitate.

"O femeie în vârstă a apărut în uşă. Un batic negru îi încadra chipul rotund, brăzdat de riduri adânci ca nişte cratere. Atunci când m-a văzut că mănânc, mi-a arătat un zâmbet larg, m-a luat de mână şi m-a condus spre casa ei. Când am ajuns la ea, am văzut câteva decoraţiuni extraordinare sculptate în lemn. Avea o verandă largă, sculptată în lemn negru, ce părea desprinsă dintr-un basm cu zâne. Cu mândrie, m-a invitat într-o bucătărie însorită, m-a invitat să mă aşez pe un scaun, mi-a pus un bol în braţe şi a început să îl umple, din nou, cu brânză, dându-mi şi recipientul cu zahăr".

"Mănâncă, mănâncă! Haide, străino, îţi dau de mâncare", i-a spus apoi bătrâna, în limba engleză, semn că Flossie Baker nu era prima turistă care o vizitase.

"Atunci când mi-a fost imposibil să mai mănânc ceva, maşina cea galbenă şi şoferul ei au apărut din nou şi m-au dus exact în locul din care m-au luat atunci când mă plimbam, cu o oră în urmă", a relatat în încheierea articolului său turista britanică.