Clujenii cer explicații pentru “vandalizarea” clădirilor de către Primărie. Scrisoare deschisă adresată primarului Emil Boc

Scrisoarea deschisă a fost adresată primarului în contextul începerii lucrărilor de cosmetizare a clădirilor care prezintă elemente periculoase și care s-ar putea desprinde așa cum s-a întâmplat în mai multe rânduri până acum.

Autorii scrisorii vor să atragă sprijinul altor asociații, instituții și experți.

Redăm integral scrisoarea deschisă a Asociației Korzo:

Către Primăria Municipiului şi Consiliul Local Cluj-Napoca,

Stimate Domnule Primar Emil Boc,

În cunoștința faptului că fațadele deteriorate ale imobilelor istorice din Cluj-Napoca reprezintă un pericol considerabil pentru trecători, nu suntem de acord cu măsurile de urgență aplicate de către Primărie şi Consiliul Local pentru remedierea acestei probleme.

Din această cauză, Vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

Care au fost specialiștii consultați care au aprobat aceste măsuri? Dețin aceștia calificarea specială necesară pentru luarea unor astfel de decizii?

De ce nu s-a consultat Comisia Națională a Monumentelor Istorice pentru monumentele de categoria A?

Care au fost criteriile pe baza cărora s-au ales clădirile considerate periculoase? Care este lista completă a acestor clădiri?

Din cauza îndepărtării parțiale a tencuielii și mai ales a elementelor de la nivelul cornișei și acoperișului, degradarea clădirilor se va accelera, iar sub influența factorilor meteorologici, acestea vor fi şi mai expuse. Care sunt soluțiile preconizate pentru aceste consecințe?

S-a efectuat o documentație de specialitate detaliată pentru o restaurare ulterioară a fiecărei clădiri în parte?

În ce mod și în care dintre cazurile în care s-a acționat deja, intervenția a presupus extragerea atentă a elementelor decorative,fără deteriorarea lor ireversibilă, astfel încât acestea să poată fi reutilizate în cadrul unor proiecte ulterioare de restaurare?

Ați solicitat colaborarea și prezența pe teren a unei echipe multidisciplinare specializate în monumente istorice(arhitecți și istorici de artă)?

În ce mod și în care dintre cazurile în care s-a acționat deja, intervenția a fost documentată riguros, de către specialiști, cu fotografii detaliate a ceea ce se îndepărtează și se pierde?

Ce fel de soluții alternative s-au luat în discuție? Există exemple pozitive în cazuri similare (de exemplu, în Sibiu clădirile au fost restaurate într-un mod adecvat, în Oradea fațadele degradate au fost acoperite cu plasă protectoare). De ce nu s-au luat în considerare astfel de variante înaintea demarării acțiunii de îndepărtare brutală și definitivă a tencuielii și ornamentelor?

Vor fi trase la răspundere persoanele care au aprobat şi care au executat intervențiile distructive?

În așteptarea răspunsului oficial şi public la întrebările de mai sus,

Asociația Korzo