Tulburările de limbaj afectează foarte mulți copii, iar logopezii nu fac față

Problematica tulburărilor de limbaj este una vastă, iar cauzele sunt multiple. Nu se poate stabili o cauză singulară, deoarece problemele pot să apară încă din perioada interuterină, consumul de alcool și tutun fiind una dintre cauzele principale pentru apariția tulburărilor de limbaj. În timpul nașterii pot apărea iar probleme, de la un travaliu prelungit până la o circulară de cordon ombilical (cordonul înfășurat în jurul gâtului). Cea din urmă poate duce la hipofilie, adică privarea creierului de oxigen.

Pe măsură ce un copil crește, se dezvoltă, dacă acesta nu este suficient de bine stimulat vor apărea probleme în ceea ce privește comunicarea atât orală cât și scrisă. Astfel, în fiecare etapă a dezvoltării copilului, este nevoie să fie realizate jocuri specifice vârstei care au ca scop dezvoltarea vocabularului și ulterior a pronunției corecte.

Când este nevoie de o intervenție logopedică?

Prin intermediul acestei terapii, copiii vor avea contact cu anumite jocuri și vor face exerciții care îi vor ajuta să își dezvolte capacitățile deficitate. Punctul de pornire este reprezentat de o examinare logopedică. În cadrul acesteia vor fi vizate ariile limbajului, percepția, atenția, memoria, orientarea în spațiu și timp, capacitatea intelectuală, comportamentul, personalitatea copilului etc.

”Nu putem vorbi de intervenție logopedică decât în jurul vârstei de 4-5 ani, când copilul are capacitatea de a imita sistematic și structurat. Desigur, imită și până la vârsta aceea, dar sub formă de joc. Imită părinții, imită rudele. Am avut un caz de copil în clasa a șasea, sesizat de către o doamnă diriginte care l-a trimis la logoped. Toate sunetele îi erau afectate. Vorbea la nivelul unui copil de doi ani. Însă este foarte interesant faptul că în limbajul scris reușea să scrie cât de cât inteligibil. Încurca L cu R, F cu V. A fost foarte dificil pentru el, dar era un copil motivat și în foarte scurt timp și-a revenit”, explică Ramona Lupu, psiholog doctor, în calitate de profesor logoped.

Procentul copiilor afectați este unul îngrijorător

Însă acest caz este unul spectaculos. În esență, de cele mai ulte ori, este mult mai complicat, iar situația în România este una nefericită, deoarece procentul copiilor cu probleme în sfera limbajului crește de la an la an. Procentele pot să ajungă până la 25%. Astfel, dintr-un efectiv de 1000 de copii, 250 au tulburări de limbaj. Printre aceste probleme se numără: bâlbâiala, dislexia, disgrafia (acei copii care au probleme în a citi, a scrie), alalia, fazia sau tulburările de voce.

Aceste probleme se corectează cu munca logopedului, însă acesta are nevoie și de interesul familiei.

”Logopedul are o întalnire sau două pe săptămână cu un copilaș, iar părinții au de făcut teme cu ei în ceea ce privește problemele de pronunție. Nu e foarte greu, dar e o etapă în care trebuie să lucrezi. În perioada de la 5 la 6 ani, când un logoped depistează că există o problemă, este nevoie să se lucreze cu copilul zilnic. Părinții trebuie să lucreze acasă, sub formă de joc, fără a stresa copilul. Un copil care are probleme de pronuntie are si probele emotionale. Copiii nu il inteleg, rad de el, devine agresiv sau trist. E un echilibru foarte fragil  între a-ți recăpăta încrederea în tine, a vorbi corect, a te integra în societate în mod firesc și a fi pierdut pe drum”, spune Ramona Lupu.

Odată cu înființarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Cluj (CJRAE), lumea este mai bine informată, iar părinții știu că pot să solicite informația unui logoped în școală. Însă, cu toate că părinții sunt informați, este destul de greu să acceseze un astfel de serviciu, datorită numărului mic de logopezi, fiind 30 în tot județul Cluj. Fiecare logoped are o școală principală și câteva unități arondate, ocupându-se altfel de aproape 1500 de copii fiecare, iar în fiecare oră se lucrează cu grupuri de elevi, deși ideal ar fi să se poată face exerciții cu fiecare în parte.

De la un simplu sâsâit la tulburări de limbaj în cadrul unei alte tulburări

”Dacă avem de exemplu o dislalie simplă, un sâsait, ne întâlnim săptămânal. Ședința are 45 de minute și se realizează exerciții de dezvoltare a auzului fonematic. Cu ce sunet începe un cuvânt, cu ce sunet se  termină, cum să țină limba când pronunță, dinții, obrajii. Aceste tulburări se pot trata într-un semestru, maxim un an. Sunt copii, rârâiții de exemplu, care sunt foarte imprevizbili. Poți fi tratați rapid, sau sa dureze un an școlar întreg”, explică profesorul logoped.

Însă, în cazul problemelor mai grave, cum ar fi afazia (o tulburare a vorbirii care apare în urma unor leziuni dobândite ale creierului) sau o tulburare de limbaj în cadrul altei tulburări, cum ar fi autismul, este nevoie de întâlniri structurate zilnice. Pentru acești copii este nevoie de terapie logopedică, ocupațională și ABA. Cea din urmă este o terapie prin care un copil învață să reacționeze la stimulii din mediul exterior într-un anumit fel.

”De exemplu, dacă avem un puzzle și trebuie facut, copilului i se arata cum face, copilul va imita, iar daca imită corect, copilul va fi răsplatit”, explică logopedul.

Vestea bună este că, odată corectată o tulburare de limbaj, aceasta nu mai revine, nu există regresie.