Actualitate
Rectori clujeni, desemnaţi cetăţeni de onoare
Primăria Cluj-Napoca a oferit ieri, în cadrul unui ceremonii de amploare patru titluri de cetăţean de onoare al municipiului.
Marius Bojiţă, rectorul UMF, Aurel Marc, fostul rector al Academiei de Muzică “Gh. Dima”, Radu Munteanu, rectorul UTCN şi Ioan Sbârciu, preşedintele UAD au fost declaraţi ieri de către municipalitate “cetăţeni de onoare” ai Clujului.
Sala Mare a Primăriei s-a dovedit neîncăpătoare pentru cele câteva sute de persoane venite să asiste la ceremonie.
„Trebuie să recunosc că sala mare a Primăriei nu a fost niciodată atât de plină şi mai ales atât de plină cu atât de multe personalităţi de marcă ale Clujului”, a spus primarul Sorin Apostu în deschiderea evenimentului.
La ceremonie au fost prezenţi şi ÎPS Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, prefectul Florin Stamatian, protopopul greco-catolic Cristian Săbău, consilieri locali şi numeroşi reprezentanţi ai mediului academic clujean.
„Prezenţa dvs. aici demonstrează că suntem o comunitate mică, dar bine definită, iar prezenţa alături de noi a atât de personalităţi foarte importante din diferite domenii demonstrează faptul că suntem o familie”, a mai spus primarul.
Pentru fiecare dintre cei patru “cetăţeni de onoare” ai Clujului a fost rostit un laudatio. “Prin această modestă recunoaştere dorim să îi punem acolo unde le este locul pe cei care au consolidat statutul Clujului de oraş universitar. Am început cu aceste personalităţi şi vom continua recunoaşterea tuturor celor care au condus destinele universităţilor clujene. Acesta e doar începutul şi mă bucur că aceşti corifei au acceptat provocarea de a fi alături de municipalitate”, a declarat primarul Sorin Apostu.
Consiliul Local Cluj-Napoca a votat în 14 iunie decernarea titlului de cetăţean de onoare şefilor şi preşedinţilor universităţilor clujene. Vă reamintim că rectorul UBB, Andrei Marga, a refuzat să primească titlul de cetăţean de onoare al Clujului din mâna primarului Sorin Apostu pentru că, spunea el, astfel de ceremonii “contrastează flagrant cu situaţia oamenilor şi cu atmosfera de profundă nemulţumire din ţară (în care – n.r.) unii oameni se sinucid sau îşi dau foc”.