Monitorul de Cluj a avut dreptate. Consiliul Judeţean a câştigat în instanţă un cont gol

Peste 3,3 milioane de lei, bani ce reprezentau garanţia de bună execuţie reţinută MBS Group SRL în cadrul contractului referitor la modernizarea drumului Răchiţele - Prislop - Ic Ponor, s-au topit din cont chiar sub nasul funcţionarilor din cadrul Consiliului Judeţean Cluj.

Consiliul Judeţean a introdus, marţi, la Secţia Civilă a Tribunalului Cluj o cerere de chemare în judecată a Băncii Transilvania, cerere prin care se solicită obligarea societăţii bancare la plata sumei de 3.293.909,76 lei reprezentând “prejudiciul efectiv cauzat judeţului Cluj, obligarea la plata dobânzilor legale aferente acestei sume începând cu data de 16 iunie 2015 şi până la data executării efective a obligaţiei precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces”.

Potrivit preşedintelui CJ Cluj, Marius Mânzat, motivul chemării în judecată, pe considerentul răspunderii civile delictuale, îl reprezintă acţiunea culpabilă a băncii care, în lipsa unei hotărâri definitive şi executorii precum şi a unui temei legal a eliberat S.C. MBS Group SRL garanţia de bună execuţie constituită la Banca Transilvania în cadrul contractului care viza lucrările derulate în cadrul proiectului cu finanţare europeană având ca obiect „Modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele - Prislop - Ic Ponor” implementat de Consiliul Judeţean Cluj în cadrul Programului Operaţional Regional.

“Eliberarea de către Banca Transilvania a garanţiei de bună execuţie a avut loc în mod nejustificat, în contextul în care pe rolul instanţelor de judecată se afla un proces care avea exact acest obiect, proces nefinalizat şi în care nu exista o hotărâre definitivă şi executorie, aspect cunoscut, de altfel, de către Banca însăşi care era, la rândul ei, parte în proces. Mai mult decât atât, Consiliul Judeţean Cluj solicitase anterior Băncii Transilvania executarea garanţiei de bună execuţie motivul reprezentându-l faptul că, în urma efectuării unei expertize de către persoane autorizate şi atestate în domeniu cu privire la conformitatea lucrărilor executate de Asociere în cadrul proiectului, acestea au constatat existenţa unor neconformităţi ale lucrărilor, în special cu privire la nerespectarea claselor de betoane, nerespectarea proiectului tehnic revizuit, răspunsul Băncii la această solicitare fiind unul negativ”, a spus Mânzat.

Ce a aşteptat CJ timp de 10 luni?

Ce au păzit juriştii Consiliului Judeţean din iunie 2015, moment în care instituţia a câştigat în instanţă garanţia de bună execuţie, şi până în prezent? A fost nevoie să treacă 10 luni de zile până când angajaţii CJ au descoperit că banii nu se mai află în cont. Explicaţia oficială: au făcut cerere de comunicare a sentinţei şi au aşteptat motivarea. “Nu au avut niciun fel de suspiciuni că banii nu s-ar mai fi aflat în cont. Ei au aşteptat comunicarea şi motivarea hotărârii”, a declarat o sursă din CJ pentru Monitorul de Cluj.

MBS a pus mâna pe bani încă din 2014

În 2014, Tribunalul Cluj a dat câştig de cauză firmei MBS Group, iar în februarie 2015, Curtea de Apel Cluj, printr-o decizie irevocabilă, confirma sentinţa dată în primă instanţă de Tribunal, după ce prima instanţă a indicat, eronat, prin hotărâre, drept cale de atac cea a recursului.

“Respectând hotărârea primei instanţe, judeţul Cluj a formulat recurs care, în mod evident, a fost respins, calea de atac în cauză fiind apelul care a şi fost introdus ulterior. În data de 16 iunie 2015, instanţa de apel a admis acţiunea judeţului Cluj, prin această decizie S.C. MBS Group SRL pierzând definitiv dreptul de a solicita eliberarea garanţiei. Ca urmare a acestei hotărâri favorabile şi a soluţionării în mod definitiv a litigiului, judeţul Cluj a solicitat din nou Băncii Transilvania executarea garanţiei de bună execuţie. Banca Transilvania a comunicat imposibilitatea soluţionării favorabile a acestei solicitări, motivat de faptul că garanţia de bună execuţie a fost eliberată societăţii MBS Group SRL încă din anul 2014”, susţin reprezentanţii CJ Cluj.

Bani daţi pe lucrări de mântuială

În 2008, Consiliul Judeţean Cluj încheia un contract cu finanţare europeană privind modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele-Prislop- Ic Ponor, traseu cu o lungime de 20,5 kilometri, contribuţia UE fiind de 43 de milioane de lei, iar termenul de execuţie era de 18 luni. Valoarea totală a proiectului se ridica la suma de 75,8 milioane de lei. În iulie 2009 s-a încheiat contractul de lucrări, contract care a fost câştigat de către Asocierea SC MBS Group SRL-SC Alfa Rom SRL-Nemzetkozi Betonut Kft Ungaria. Lucrările de execuţie s-au desfăşurat în perioada august 2009-noiembrie 2012, însă nu au fost finalizate.

Lucrări date pe “prietenii”

MBS Group aparţine fostului consilier local PDL din Turda Gabriel Silagy. Numele lui Silagy apare în dosarul de corupţie al preşedintelui CJ Cluj Horea Uioreanu. Procurorii spun că acesta i-ar fi dat lui Uioreanu prin intermediari peste 33.000 de lei, la începutul lui 2013. Consiliul Județean Cluj a încercat să obțintă suma de 3,2 milioane lei din contul de depozit de garanție de bună execuție, fără succes însă din cauză că MBS a intrat în insolvență. Phoenix Omega IPURL, desemnată administrator judiciar al SC MBS Group SRL, este firma deţinută de actualul şef al ITM Cluj Daniel Păcurariu.

Nereguli fără număr

În expertiza realizată de SC Proexrom SRL Iaşi se arată faptul că starea tehnică a sectorului de drum judeţean “este foarte rea, cu numeroase degradări de tipul gropilor şi denivelărilor care generează băltirea apelor pe timp ploios. Condiţiile de circulaţie sunt improprii pentru desfăşurarea circulaţiei din punct de vedere al siguranţei. Am identificat fisuri, fapt datorat unor fenomene complexe ce acţionează asupra drumului”.

“Elementele de consolidare executate prezintă izolat unele degradări. Au fost observate unele fisuri la zidurile de sprijin datorate în special lipsei rosturilor de dilataţie sau acolo unde acestea există, nu au fost executate corespunzător. S-a observat faptul că în unele zone apa provenită din infiltraţii se scurge peste elevaţiile zidurilor sau printre rosturi, fapt datorat nefuncţionalităţii drenurilor din spatele zidurilor. Analiza pe elementele de beton relevă faptul că acestea corespund unor clase inferioare”, se arată în expertiza tehnică.

Expertiza mai arată faptul că înălţimea zidurilor variază de la 1,20 m la 3,50 m, în neconcordanţă cu proiectul tehnic.

“În perioada lunii iunie 2011 au fost puse în operă betoane corespunzătoare proiectului tehnic iniţial (iulie 2007) şi nu este în corelaţie cu proiectul tehnic revizuit în ianuarie 2011 în care se specifică noile clase de beton. Şi în luna august 2011 au fost puse în operă aceleaşi clase de betoane corespunzătoare proiectului tehnic iniţial, cel din iulie 2007. Încadrând rezistenţele în clase de beton se poate formula concluzia că elementele care asigură scurgerea apelor şi elementele de sprijin executate după revizuirea proiectului tehnic din 2011 au rezistenţe mai mici decât cele proiectate. Având în vedere că nu se atinge clasa minimă de rezistenţă prevăzută pentru a respecta clasele de expunere, betonul din lucrări nu va rezista în timp la acţiunile mediului înconjurător. Se poate observa o deteriorare pe unele zone a şanţurilor şi rigolelor din beton (crăpături, rezistenţă scăzută la impact, exfolieri) datorate clasei de beton necorespunzătoare pus în operă. Pentru şanţurile pereate şi rigolele din beton, lucrări la care clasa betonului este cu mult mai mică decât cea proiectată şi acţiunea mediului înconjurător este agresivă se recomandă demolarea şi refacerea acestora conform proiectului tehnic revizuit”, se mai arată în expertiză.

Răchiţele-Ic Ponor, devalizat şi de noul constructor

După tunul dat de MBS, în 2015, proiectul a fost preluat de RAADPP Cluj, care organizează o licitaţie pentru finalizarea drumului. Licitaţia a fost câştigată de Asocierea Drumuri şi Poduri Judeţene Cluj SA – SC Cridov SRL, cu o propunere financiară de 13.324.190,24 lei, fără TVA. În februarie 2016, şapte persoane au fost reţinute într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 6,6 milioane de lei. Printre acestea se află şi unul dintre patronii firmei Cridov. Patronul firmei Cridov, Cristian Mureșan, este acuzat de procurori că a falsificat rapoarte pe drumul Răchițele - Ic – Ponor. În prezent, el se află în arest la domiciliu. ”În ceea ce privește propunerea de arestare, arată că nu a mai făcut (procurorul) amintire de săvârșirea infracțiunii de fals, constând în aceea că inculpatul a întocmit rapoarte privind calitatea unor lucrări executate pe tronsonul Ic- Ponor, inculpatul întocmind rapoarte în fals în numele SC New Tel Drum, fără nicio problemă legată de afectarea siguranței circulației pe drumurile publice. Arată că acest lucru a fost adus la cunoștința instanței pentru dovedirea pericolului pentru ordinea publică”, au arătat procurorii în propunerea de arestare a lui Cristian Mureșan, dintr-un dosar de corupție.  Drumul Răchițele - Ic - Ponor este investigat și de DNA Cluj într-un alt dosar, urmare a unei plângeri depuse de Consiliul Judeţean Cluj.