Mai puţină birocraţie pentru tratamentele în străinătate

Tratamentul în străinătate a bolnavilor care prezintă afecţiuni deosebit de grave, ce nu pot fi tratate în ţară, va fi mai uşoară, asigură conducerea Ministerului Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii a modificat legislaţia privind tratamentul în străinătate al bolnavilor care prezintă afecţiuni deosebit de grave şi care nu pot fi tratate în ţară. „Prin modificările realizate, Ministerul Sănătăţii a urmărit să eficientizeze Programul de tratament în străinătate, să elimine birocraţia şi să asigure o mai bună transparenţă în ceea ce priveşte procedura privind trimiterea la tratament în străinătate”, spun reprezentanţii Serviciului de Presă al Ministerului Sănătăţii.

Termene clare pentru fiecare etapă

Astfel, conform noului act normativ, au fost stabilite termene clare pentru fiecare etapă din cadrul procedurii privind trimiterea unor categorii de bolnavi la tratamente în străinătate.

În premieră, s-a creat cadrul legislativ pentru efectuarea corespondenţei cu clinicile recomandate de comisia de specialitate teritorială de către bolnavi sau reprezentanţii legali ai acestora. Până în prezent, această corespondeţă era purtată numai de către direcţiile de sănătate publică, ceea ce însemna un timp destul de lung de aşteptare în majoritatea cazurilor. Acum însă, bolnavii pot alege să „vorbească” în mod direct cu clinicile, fiind însă obligaţi  să prezinte direcţiei de sănătate publică documentele oficiale emise de clinici, cu antet şi semnătură, care cuprind date privind identificarea clinicii, identificarea pacientului, costul tratamentului, condiţiile de plată şi programarea pacientului.

Reinserţia profesională, scoasă din calcul

În noua legislaţie, a fost eliminat criteriul „beneficiul tratamentului estimat pentru societate” din cadrul criteriilor de prioritate utilizate pentru aprobarea finanţării tratamentului în străinătate, în cazul în care solicitările de finanţare a tratamentelor în străinătate depăşesc fondurile stabilite lunar cu această destinaţie.

Conform acestui criteriu, destul de controversat de altfel, erau evaluate capacitatea de reintegrare socială şi reinserţie profesională a pacientului, vârsta şi costul estimativ al tratamentului.

De asemenea, s-a instituit obligaţia bolnavului de a se prezenta, în termen de 14 zile lucrătoare sau ori de câte ori este programat la medicul curant de specialitate care i-a recomandat tratamentul în străinătate, pentru evaluarea stării de sănătate consecutivă tratamentului aplicat în clinica din străinătate.

„Şi medicul curant de specialitate care recomandă tratamentul în străinătate va avea obligaţia de a elabora un raport medical pentru evaluarea stării de sănătate la un an după primul control efectuat, cu transmiterea acestuia direcţiei de sănătate publică”, afirmă reprezentanţii Ministerului.

Numărul cererilor, afişate pe site

Conform noii legislaţii, direcţiile de sănătate publică vor fi obligate să afişeze şi actualizeze periodic informaţiile cu privire la numărul cererilor înregistrate pentru trimitere la tratament în străinătate şi stadiul soluţionării acestora. De asemenea, Comisia Ministerului Sănătăţii care aprobă finanţarea dosarelor depuse se va întruni de două pe lună, faţă de o sigură şedinţă aşa cum era prevăzut până în prezent.

În anul 2011, Programul gratuit de tratament în străinătate a Ministerului Sănătăţii are un buget de 29 milioane de lei, cu aproximativ 3 milioane de lei mai mult faţă de anul 2010.

Scopul programului naţional de tratamente în străinătate vizează rezolvarea cazurilor medicale pentru care nu există soluţii de tratament în unităţile sanitare din România.