CJ nu se grăbeşte cu prelungirea noii piste de la aeroport. Tişe: “Nu e de actualitate”

“Pelungirea noii piste încă nu e de actualitate pentru că în primul rând trebuie să ne lămurim când termină Apele Române devierea Someşului. Acolo există lucrări făcute înspre Cluj-Napoca, mai există o bucată de lucrări înspre Apahida şi a mai rămas porţiunea de mijloc care nu o poate face decât Ministerul Mediului din resurse bugetare guvernamentale. Am făcut o strategie în ceea ce priveşte prelungirea pistei, jumătate o putem acoperi din resursele proprii ale aeroportului, cei de acolo şi-au făcut o calculaţie bugetară şi aeroportul va putea să suporte jumătate din cei 1200 de metri cât a mai rămas şi jumătate va trebui suportată din bugetul judeţului. În 2-3 ani se va termina mutarea Someşului şi vom putea acoperi aceste costuri. Acest aeroport, aşa cum este el, rezistă din punct de vedere al traficului, face faţă în perspectiva a 2,3, 5,7 ani. Nu avem presiunea de a prelungi pista mâine pentru că aşa cum este ea mai puţin zborurile transcontinentale nu se pot realiza. Prelungirea pistei va fi gata în următorii 5 ani”, susţine Tişe.

Pe de altă parte, la fiecare eveniment care are loc la aeroport, fie că vorbim de inagurări de noi curse aeriene sau de sărbătorirea numărului mare de pasageri, directorul Aeroportului Cluj David Ciceo vorbeşte de importanţa extinderii pistei de aterizare-decolare.

“Ne-am consolidat ca şi al doilea aeroport al României, deşi avem o concurenţă puternică. Este foarte important să extindem pista de decolare-aterizare. Dacă nu extindem pista vom avea o problemă. Extinderea pistei şi legătura cu calea ferată sunt cele mai importante proiecte pentru noi”, spunea Ciceo cu ocazia sărbătorii pasagerului cu numărul 6 milioane al companiei Wizz Air.

În 2013, Consiliul Judeţean Cluj finaliza lucrările de construire a noii piste de decolare-aterizare de 2100 metri. Lucrările de construire la noua pistă au demarat în luna noiembrie 2011, executant fiind asocierea SCC Napoca SA  - SC ICCO SYSTEMS SRL – SC GEO ARC SRL. Valoarea iniţială a contractului a fost de 137.808.522 de lei, costurile finale ridicându-se la 166.427.278 lei. Banii au fost plătiţi din bugetul Consiliului Judeţean. Pista ar urma să aibă în final 3.500 de metri, costurile ridicându-se la 78 de milioane de euro.

În 2013 a existat o întreagă tevatură legată de prelungirea pistei la 3500 de metri, autorităţile declarând că prelungirea va fi afectată de centura Vâlcele-Apahida, la capătul pistei existând o porţiune care ar putea obtura zborurile avioanelor. Ca soluţii se discuta atunci despre devierea centurii sau impunerea unor restricţii de circulaţie.

Alin Tişe spune că instituţia pe care o conduce va elibera în regim de urgenţă autorizaţia de construire pentru lucrări la vechea pistă. De altfel, şi legat de acest subiect, oficialii aeroportului spuneau că actuala platformă de rulare a început să cedeze, iar bucăţi de materiale se desprind din ea.

“În ceea ce priveşte relaţiile Consiliului Judeţean cu aeroportul ele au intrat într-o normalitate. Am dispus deja şi se eliberează în regim de urgenţă autorizaţia de construire pentru reparaţiile la fosta pistă. Aeroportul are nevoie urgentă de reparaţii la pista veche care a devenit acum o cale de rulare pentru pista nouă. Am demarat procedurile de eliberare a autorizaţiei, nu există niciun impediment în a putea elibera acest act. A fost un blocaj instituţional o perioadă care avea ca risc imposibilitatea de a repara această pistă care crea mari probleme companiilor de zbor. Mă bucur că putem intra în regim de urgenţă cu reparaţii la această pistă. Pista veche va intra într-un program de reabilitare astfel încât companiile de zbor să nu mai reclame această situaţie şi noi să avem siguranţa că avioanele aterizează şi ulterior sunt deplasate în condiţii de siguranţă”, a mai spus Tişe.

Legat de transportul intermodal, Tişe spune că aşteaptă un răspuns de la Ministerul Transporturilor şi CFR dacă se asociază cu forul judeţean pentru realizarea proiectului.

"În paralel, am luat legătura cu Ministerul Transporturilor în legătură cu proiectul intermodal. Situaţia este extrem de simplă. Intermodalul, multimodalul, pentru a se realiza, are nevoie ca în acest proiect să intre alături de Consiliul Judeţean, Ministerul Transporturilor, Guvernul, Căile Ferate. Ministerul Transporturilor, respectiv CFR, trebuie să ne spună fără echivoc dacă ele intră în acest proiect finanţat de Uniunea Europeană şi acceptă să cofinanţeze partea care li se cuvine sau nu. Dacă Ministerul intră şi acceptă să cofinanţeze acest proiect el se poate realiza pe bani europeni, dacă nu doreşte să intre şi nu cofinanţează, atunci nu se poate realiza în această formă. Am luat legătura cu Ministerul Transporturilor pentru a primi în regim de urgenţă un răspuns foarte ferm dacă doreşte să intre ca şi partener", a mai spus Tişe.