Studiu CE: Unul din cinci adolescenţi şi mulţi adulţi din Europa nu pot citi corect

Studiul, care arată ce fac statele pentru îmbunătăţirea alfabetizării la citire şi ce nu fac destul, acoperă 31 de ţări, respectiv statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia, se arată într-un comunicat de luni al Reprezentanţei CE în România.

Potrivit autorilor studiului, deşi cele mai multe state au făcut progrese în elaborarea de politici privind alfabetizarea, adesea lipseşte concentrarea pe grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc, precum băieţii, copiii din gospodării dezavantajate şi cei proveniţi din familii de migranţi.

Miniştrii educaţiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a procentajului de persoane cu competenţe scăzute de citire de la 20 la sută la mai puţin de 15 procente până în 2020. Numai Belgia (Comunitatea flamandă), Danemarca, Estonia, Finlanda şi Polonia au atins deja acest obiectiv.

"Este total inacceptabil că atâţia tineri sunt lipsiţi de competenţe de bază de citire şi scriere în Europa. Aceasta îi plasează într-o poziţie de risc de excluziune socială, face să le fie mai greu să găsească un loc de muncă şi le reduce calitatea vieţii. Am remarcat unele progrese în ultimul deceniu, dar nu este de ajuns. Alfabetizarea reprezintă baza oricărei învăţări - de aceea am lansat recent o campanie de alfabetizare destinată tuturor vârstelor şi în mod special celor din medii defavorizate, precum copiii romi", a declarat comisarul pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou.

Studiul, realizat pentru Comisie de reţeaua Eurydice, se concentrează asupra a patru subiecte-cheie: metode de predare, abordarea dificultăţilor de citire, educaţia profesorilor şi promovarea citirii în afara şcolii, se arată în comunicat.

Fiecare dintre ele sunt examinate prin prisma cercetării academice, a ultimelor rezultate ale sondajelor internaţionale şi a unei examinări aprofundate a politicilor, programelor şi celor mai bune practici la nivel naţional. Studiul arată că numai opt ţări (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia şi Regatul Unit) asigură specialişti în lectură în şcoli, în sprijinul profesorilor şi elevilor.

Raportul Eurydice aduce un aport important la lucrările Grupului de experţi la nivel înalt privind alfabetizarea, instituit de comisarul Vassiliou în ianuarie şi prezidat de prinţesa Laurentien a Ţărilor de Jos. Grupul examinează felul în care alfabetizarea poate fi sprijinită la toate vârstele şi care iniţiative politice şi programe au avut succes. Grupul va face propuneri de politici până la mijlocul anului 2012.

De-a lungul ultimilor ani, s-au făcut eforturi considerabile pentru îmbunătăţirea orientărilor naţionale şi pentru promovarea celor mai bune practici pedagogice. În prezent, în întreaga Europă practica obişnuită o reprezintă concentrarea asupra construirii bazelor pentru învăţarea citirii la nivel preşcolar. Şcolile folosesc într-o măsură tot mai mare materiale diversificate pentru învăţarea citirii, precum poveşti, reviste, benzi desenate şi site-uri internet. Competenţele de citire se abordează şi prin intermediul altor obiecte din programă pentru promovarea înţelegerii în diferite contexte, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, nu există o abordare politică potrivită pentru orice situaţie care să garanteze succesul. Cercetarea oferă dovezi solide în sprijinul utilizării unei combinaţii de mai multe strategii pentru îmbunătăţirea înţelegerii textelor scrise.

Învăţarea în colaborare şi discuţiile cu membrii aceluiaşi grup pot îmbunătăţi şi mai mult înţelegerea textelor scrise şi au un efect pozitiv asupra celor care se descurcă greu.

Chiar dacă cele mai multe ţări au stabilit obiective în ceea ce priveşte înţelegerea textelor scrise, lipsesc adesea strategiile suficient de largi în orientările naţionale, în special în învăţământul secundar inferior. Totuşi, în general, se pun în aplicare orientări naţionale bune în ceea ce priveşte programa şi ar trebui acum să se reorienteze atenţia către aplicarea acestora de către profesori, se mai arată în studiul citat.

Dificultăţile de citire pot fi combătute eficient dacă problemele se identifică şi se abordează cât de curând posibil, dacă materialul de predare se adaptează la necesităţile specifice şi dacă profesorilor li se oferă o dezvoltare profesională continuă.

Instruirea intensivă şi concentrată pentru indivizi sau grupuri mici poate fi deosebit de eficientă. Cu toate acestea, puţini profesori au ocazia să se specializeze în acest domeniu, iar specialiştii în citire care să îi susţină pe profesori în clasă sunt disponibili numai în Regatul Unit, Irlanda, Malta şi cinci ţări nordice.

Procedurile îndelungate pentru organizarea sprijinului suplimentar pot reprezenta şi ele un obstacol în calea asigurării unui sprijin prompt şi eficient pentru elevi.

Promovarea ar trebui să se concentreze mai mult asupra grupurilor de risc, potrivit studiului.

Promovarea citirii este puternic susţinută prin politici şi iniţiative la nivel naţional. Totuşi, aceste iniţiative au tendinţa de a se adresa unor audienţe generale şi nu neapărat celor cu cea mai mare probabilitate de a se confrunta cu dificultăţi de citire, precum băieţii, tinerii din medii socio-economice dezavantajate sau cei a căror limbă maternă este diferită de limba de învăţământ. În plus, materialele utilizate în astfel de iniţiative ar trebui să fie cât de variate posibil şi să includă multimedia.

Cătălin Baba: Nicio facultate din România şi din Europa nu acceptă candidaţi fără bacalaureat

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Nicio facultate nu admite candidaţi fără bacalaureat, dar sunt instituţii de învăţământ superior în care ponderea mediei acestui examen este destul de mică la admiterea în anul întâi, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX secretarul de stat pentru învăţământ superior din MECTS, Cătălin Baba.

"Nicio facultate din România şi din Europa nu admite candidaţi fără bacalaureat. Condiţia de admitere în învăţământul superior din România dar şi din Europa este promovarea bacalaureatului. Există ţări în UE unde, din cauza bacalaureatului diferenţiat, sunt acceptate la admitere documente echivalente bacalaureatului. Aşadar, nu există admitere la facultate fără bacalaureat", a spus secretarul de stat din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS).

Cătălin Baba a precizat că sunt instituţii de învăţământ superior în care media de la bacalaureat are o pondere mai mare sau mai mică în media de admitere.

"Ca să fim corecţi, trebuie să spunem că ponderea mediei la bacalaureat la admiterea în facultate poate fi mai mare sau mai mică, mergând de la zece la sută chiar până la 70-80 la sută", a adăugat secretarul de stat.

Întrebat dacă promovabilitatea redusă la bacalaureat va afecta admiterea în învăţământul superior din acest an, secretarul de stat a spus că, din experinţa anilor precedenţi, facultăţile organizează şi o a doua sesiune după bacalaureatul din toamnă.

"Probabil şi în acest an va fi organizată o a doua sesiune, a adăugat Cătălin Baba.

Rectorul Universităţii Politehnica din Bucureştri (UPB), Ecaterina Andronescu, a spus că această instituţie a păstrat ponderea bacalaureatului în media de admitere de 20 la sută.

"Am păstrat acest procent numai pentru a-i stimula pe candidaţi să înveţe. În rest, admiterea are la bază pregătirea candidaţilor", a explicat profesorul Ecaterina Andronescu.

Cifra de şcolarizare în anul întâi pe locuri de la bugetul de stat pentru anul universitar 2011-2012 este de 62.850. La acestea se adaugă aproximativ 60.000 de locuri cu taxă în învăţământul public şi alte peste 30.000 de locuri în învăţământul privat.

Promovabilitatea la prima sesiune a examenului de bacalaureat din 2011 a fost de 45,72 la sută.

Ambasadorul Franţei: La sfârşitul lui 2012 ne vom putea gândi că România va intra deplin în Schengen

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că cel mai bun lucru pe care pe care îl poate obţine România în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen este sfârşitul lui 2012, varianta cea mai rea fiind aceea de a nu adera niciodată.

Ambasadorul aminteşte că aderarea României şi a Bulgariei la Schengen nu depinde numai de Franţa, ci de un cadru de negocieri internaţionale, de alte ţări care au alte poziţii decât Franţa. "Sunt nuanţe mari între noi", a explicat el.

"Franţa a propus foarte clar disponibilitatea de a susţine o soluţie care ar putea fi eliminarea frontierelor aeriene. O soluţie care, din punctul meu de vedere este foarte interesantă. Şi noi spunem aşa: dacă raportul MCV de anul acesta, din luna iulie, este unul favorabil - chiar dacă noi nu facem legătură între MCV şi aderarea la Schengen, ea există pentru unii dintre partenerii noştri... Deci, nu ar fi inutil să existe un raport pozitiv. Şi am putea accepta la Consiliul JAI din septembrie eliminarea frontierelor aeriene. Cu alte cuvinte, pur şi simplu pasagerii care vin pe aeroportul din Bucureşti, venind din Franţa, de exemplu, nu vor mai fi nevoiţi să-şi prezinte sistematic paşaportul. Aceasta ar fi diferenţa. Apoi, dacă un al doilea raport va fi favorabil cred că ne vom putea convinge partenerii să ajungem în stadiul eliminării tuturor frontierelor la sfârştiul lui 2012", a spus el.

Ambasadorul a precizat că prin expresia "un al doilea raport" se referă la cel din iulie 2012. "Asta înseamnă că la sfârşitul lui 2012 ne vom putea gândi că România va intra pe deplin în Schengen. Şi vă spun că dacă am ajunge la această soluţie ar fi foarte bine pentru România. De exemplu, când Grecia a vrut să intre în Schengen, Germania a respins-o de trei ori. România, în loc de 2011 va fi în 2012. La nivelul secolelor, al istoriei, nu înseamnă nimic", a explicat el.

"Astăzi, din felul în care îi simt pe partenerii europeni şi din cum simt stadiul dosarului din toate punctele de vedere, inclusiv din perspectiva nivelului real de pregătire, cred că sfârşitul lui 2012 este un termen bun. Este cel mai bun lucru pe care îl poate obţine România, după părerea mea", a adăugat el.

Întrebat care este scenariul cel mai rău privind integrarea României şi Bulgariei în Schengen, ambasadorul a spus: "Să nu intre în Schengen niciodată".

"E suficient un singur stat care să spună «Nu». Ce vă pot zice este că Franţa nu va fi ultima care să spună "Nu". Dimpotrivă, noi întotdeauna încercăm să facilităm lucrurile. Dar trebuie să luăm în calcul şi realitatea", a mai spus el.

Ambasadorul a apreciat că România este pregătită tehnic, dar că este necesar şi un consens politic pentru care nu s-a atins încă nivelul suficient de încredere.

"Ne vom petrece ziua vorbind despre Schengen... Să vă explic. De ce nu e România pregătită? Este pregătită absolut din punct de vedere tehnic. Franţa nu a susţinut contrariul. Dar, din punct de vedere politic, trebuie un consens al tuturor statelor membre care să spună "Da". Situaţia actuală înseamnă că nu toate statele au spus "Da" şi că sunt ţări în Europa care cred că nu a fost atins nivelul necesar de încredere", a spus el.

"De exemplu, ne-ar plăcea să vedem câteva procese încheiate cu o condamnare. De exemplu. Ar fi un semn pozitiv. Ar da încredere. Am sugerat de asemenea ideea ca poliţişti francezi să poată fi desfăşuraţi la serviciul de poliţie de frontieră în acelaşi timp cu poliţiştii români. Lucru pe care, de altfel, Guvernul român l-a acceptat. Este o serie întreagă de astfel de gesturi care să dea încredere şi care fac credibil dispozitivul. (...) Ştiţi, sunt foarte detaşat în chestiunea Schengen deoarece cred că noi ne-am comportat într-o manieră foarte pozitivă pentru România, am intervenit încercând să ne convingem toţi partenerii că trebuie să ajungem la o soluţie favorabilă. Dar trebuie să fim şi ajutaţi. Ştiţi. aveam un şef care spunea «Ajută-mă ca să te ajut». Serios, «Ajută-mă ca să te ajut» este un lucru foarte important în viaţă. (...) Eu nu spun că toată lumea trebuie să intre în închisoare. O singură condamnare ar fi deja un lucru benefic, de exemplu", a mai spus el.