De ce tace Poliţia Rutieră în problema bordurilor dintre Cluj şi Turda şi ce spune noul şef al IPJ Cluj despre această măsură. CNADNR: Proiectul nu poate fi oprit

Pe sectoarele de lângă Cluj-Napoca, în zonele Tureni, Feleacu, ba chiar şi spre Huedin, benzile de pe DN1 au fost îngustate, iar sensurile de trafic au fost separate prin borduri, unele mai înalte, altele mai joase, în funcţie de constructorii care lucrau pe lotul respectiv. Mai mult, în unele zone banda a II-a de circulaţie se întrerupe într-o insulă delimitată de borduri şi care obligă traficul să treacă pe prima bandă, totul pentru ca pe banda secundă să fie amenajată o zonă de viraj stânga.

Localnicii şi administraţia din zonă s-au arătat nemulţumiţi. Lucrările au născut controverse şi în rândul şoferilor şi deja au apărut accidente rutiere din cauza bordurilor. 

“S-a ajuns la o reducere substanțială a lățimii benzilor de circulație, de la 3,5 metri, la 3 metri. Un TIR are 2,90 metri lățime, iar banda de circulație are doar trei metri. Când trec două TIR-uri unul pe lângă altul, ce se întâmplă? Unul din ele încalecă acele borduri, iar accidentul este inevitabil. Apoi, pietonii nu mai pot umbla liniștiți pe trotuare. Dacă s-a îngustat banda de circulație, este normal ca mașinile să umble tot mai aproape de trotuar. Când trece un TIR cu 90 la oră pe lângă un om care circulă liniștit, îl cam ia frigurile”, spunea în vară primarul din Tureni, Elena Mănăilă.

Primărița a sunat, fără succes, la CNADNR pentru a opri lucrările, mai ales că pe DN1 au început să se producă accident după accident după montarea bordurilor pe mijlocul drumului.

“Să nu se întâmple o nouă catastrofă când un fost prefect şi-a pierdut toată familia”

Problema a fost discută şi în plenul Consiliului Judeţean, unde la ultima şedinţă mai mulţi consilieri judeţeni au cerut conducerii instituţiei să ia măsuri.

”Doresc să semnalez o problemă de infrastructură între Cluj-Napoca şi Turda, legat de amplasarea acelor borduri în mijlocul străzii. Părerea mea este că şi Consiliul Judeţean Cluj ar trebui să ia atitudine în acest sens, să nu se întâmple o nouă catastrofă, cum s-a mai întâmplat pe acel tronson de drum, când un fost prefect şi-a pierdut toată familia. Eu cred că şi Consiliul Judeţean Cluj ar trebui să facă ceva în acest sens, să facă o sesizare, astfel încât să se prevină o nouă catastrofă pe acel drum”, a spus consilierul judeţean Keizer Robert (UDMR).

Vicepreşedintele CJ Cluj Marius Mînzat spune că va solicita CNADNR să îşi motiveze decizia de a amplasa acele borduri.

“Această problemă am discutat-o cu Elena Mănăilă, primar al comunei Tureni, iar dânsa a făcut sesizări către CNADNR în acest sens, însă părerile sunt împărţite, acele măsuri luate acolo pot să fie corecte sau pot să fie incorecte, până la urmă aproape toţi suntem şoferi şi poate fiecare vedem lucrurile diferit. Propun să solicităm CNADNR-ului motivarea pentru care acest tronson de drum a fost dotat cu astfel de separatoare de bandă. Nefiind de specialitate nu cred că noi putem da un răspuns corect la această întrebare, motiv pentru care îi rog pe cei din executiv să întocmească o adresă, iar textul ei îl vom discuta împreună, prin care vom solicita CNADNR-ului să ne răspundă chiar cu exemple din ţară sau de unde or fi, prin care să ne demonstreze că ceea ce s-a făcut este util pentru siguranţa circulaţiei rutiere”, a spus Mînzat.

Mariana Leş (PNL) a spus că şi spre Oradea se montează aceste borduri.

“Mai grav decât drumul spre Turda este drumul din zona localităţii Păniceni, nu ştiu dacă circulaţi pe drumul spre Huedin, acelaşi lucru s-a făcut şi acolo, este o prostie, după ce au făcut acele separatoare şi-au dat sema că nu încap tirurile, iar acum lărgesc benzile pe partea dreaptă pentru a putea trece şi tirurile”, a spus Leş.

În 2006, copiii fostului prefect de Cluj Vasile Soporan şi-au pierdut viaţa într-un accident de circulaţie la intrarea în comuna Vâlcele.

Noul şef al IPJ Cluj: Avizul Poliţiei Rutiere este consultativ

Nou şef al IPJ Cluj, Adrian Ciprian Miron, a evitat să se pronunţe în această chestiune, care în opinia lui ţine de “alte instituţii ale statului”. El a precizat că oricum avizul Poliţiei Rutiere este unul consultativ pentru cei din CNADNR şi nu imperativ.

“Am discutat inclusiv cu administratorii drumurilor naţionale şi chiar cu cei din municipiu, noi ne întâlnim frecvent, ştim că luarea acelor măsuri de reconfigurare a traficului nu au fost foarte populare, mă refer la tronsonul Cluj-Turda despre care discută foarte multă lume. Acele măsuri s-au luat tocmai ca accidentele rutiere să fie diminuate. Probabil că şi traficul în partea cealaltă (n.red. spre Oradea) va fi reconfigurat atât cât se va putea. Acele borduri montate, cu siguranţă, vor diminua numărul accidentelor. Oricum sunt chestiuni care ţin de alte instituţii ale statului şi nu dorim să ne pronunţăm noi, nu cred că este rolul nostru să ne pronunţăm în proiectele care au fost deja aprobate şi care se desfăşoară şi care se vor desfăşura pe drumurile din judeţ. Avizul Poliţiei Rutiere este un aviz consultativ, adică nu este imperativ pentru ei. Suntem convinşi că ele au fost discutate cu factorii de decizie din IGPR şi eficienţa lor se va vedea în viitorul apropiat. E greu să ne pronunţăm în chestiuni care nu ţin de noi”, a spus Miron.

Capacitatea DN1 în judeţul Cluj, depăşită de 3 ori

Şeful Poliţiei Rutiere Cluj, Florin Goia, recunoaşte că DN1, porţiunea din judeţul Cluj, este depăşită în ceea ce priveşte capacitatea şi de trei ori.

“DN1 este cel mai utilizat drum din România, capacitatea lui este de două sau de trei ori depăşită. Deocamdată, nu avem alternativă. Controalele poliţiei sunt intensificate pe aceste tronsoane de drum. În fiecare zonă cu risc rutier ridicat echipajele noastre sunt în teren”, a spus Goia.

Un şofer a declarat pentru Monitorul de Cluj că era mult mai bine dacă în zonă se instalau parapeţi din beton.

 „Mi se pare că-s foarte prost gândite. Nu sunt deloc utile. Te încurcă la iarnă foarte mult, mai ales când nu o să poată să ducă plugul la deszăpezire. Plugul este mai lat ca banda de circulaţie. Că-s bordurile joase, că-s bordurile mai înalte, oricum sunt gândite prost. N-au protecţie. Atâta tot că s-au înmulţit accidentele. Dacă puneau zid, cum este pe dealul Dăbăgăului, ar fi fost poate mai bine că nu putea fi doborât în caz de accident. Dar ce au făcut este bătaie de joc şi chiar n-au nicio legătură. Efectiv este o bătaie de joc la drumul mare”, a relatat Rareş Sabău.

Ce spune CNADNR despre proiect

Compania de Drumuri a răspuns unei solicitări HotNews.ro şi a explicat că lucrările fac parte dintr-un proiect mai vechi, demarat de câţiva ani, şi a explicat de ce nu poate fi acesta oprit sau modificat.

"Proiectul aflat în derulare s-a elaborat în baza contractului de consultanţă şi proiectare «Modernizarea infrastructurii privind siguranţa circulaţiei pe DN 1, în sate lineare şi puncte negre» care a avut ca scop identificarea zonelor cu cel mai mare risc privind siguranţa circulaţiei pe DN 1. Un factor determinant în identificarea acestor locaţii a fost statistica accidentelor care s-au soldat cu vătămari grave şi decese", susţine CNADNR.

Potrivit CNADNR, proiectul este unul pe fonduri europene şi acesta nu mai poate fi schimbat pentru că ar deveni neeligibil, deci suportat de la bugetul de stat.

“Sectoarele lungi de aliniament predispun şoferii să circule cu viteze mari. Este necesară segmentarea acestor sectoare în unele mai scurte. Îngustarea drumului duce la micşorarea vitezei. În acest sens îngustarea drumului de la 3.5m la 3.2m sau chiar la 3.0m s-a dovedit eficientă în multe ţări din Europa. Obiectivul cel mai important în traversarea localităţii este de a determina conducătorii auto să-şi schimbe maniera de conducere şi implicit să reducă viteza de rulare”, sunt câteva dintre argumentele CNADNR pentru solutia aleasa pentru amenajarea de pe DN1.

CNADNR are şi alte soluţii dacă acest proiect va eşua.

“În cazurile în care niciuna din metodele de mai sus nu sunt eficiente, în sensul că vitezele practicate după intrarea în localitate sunt în continuare foarte mari, este nevoie de introducerea unor măsuri mai dure. Aceste alternative sunt creearea unei insule pe zona mediană a drumului, îngustarea drumului pe secţiunea de intrare în localitate; amenajarea unui sens giratoriu”, spune CNADNR.

După montarea acestor separatoare de drum, între Cluj şi Turda au avut loc mai multe accidente mortale. Detalii despre acest subiect puteţi citi aici şi aici.