Unde se duc 3 milioane de euro când se duc?

În şedinţa de miercuri, consilierii judeţeni sunt chemaţi să se pronunţe asupra încetării contractului de asociere  în participaţiune încheiat între Consiliul Judeţean Cluj şi Societatea Cluj Arena SA în vederea exploatării stadionului şi asupra trecerii imobilului Cluj Arena din proprietatea privată în proprietatea publică  a județului Cluj pentru ca ulterior obiectivul să fie cedat cu titlu gratuit Primăriei Cluj-Napoca.

După ce în şedinţa de Consiliu Local din 4 august, nu s-a reuşit preluarea stadionului de către municipalitate, în şedinţa de vineri, demersul a avut succes. Consilierii locali au votat preluarea Cluj Arena de către Primăria Cluj-Napoca, cu 20 de voturi pentru şi trei abţineri (Radu Raţiu, Rareş Ferdean – ambii angajaţi ai societăţii Cluj Arena şi Florin Stamatian, membru în Consiliul de Administraţie). Au absentat consilierii locali PSD, în semn de protest faţă de preluarea stadionului de către Primărie.

Înainte de începerea votului, primarul Emil Boc a declarat că este nevoie de acest pas pentru salvarea societăţii Cluj Arena din situaţia financiară proastă în care se află. “Este nevoie să luăm o decizie pentru ca această bijuterie a Clujului care este Cluj Arena să iasă din impasul datoriilor impus de Curtea de Conturi. Datele arată clar că dacă nu ar fi existat acest impozit Cluj Arena ar fi putut funcţiona foarte bine pentru că are un management foarte bun”, a spus Boc.

Boc se joacă cu cuvintele

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile pe care societatea care administrează stadionul către bugetul local, în şedinţa din luna august, Boc a evitat să dea un răspuns concret.

“Noi preluăm stadionul, nu preluăm datoriile. Nu preluăm societatea. Noi preluăm stadionul care este în proprietatea Consiliului Judeţean. Vom decide ulterior ce facem. Dacă nu ar fi această problemă care ţine de impozit, societatea ar putea să meargă şi să-şi continue activitatea şi să reziste pe piaţă. Să ştiţi că Primăria nu urmăreşte să execute Consiliul Judeţean de acei bani. Sincer să fiu, dacă aş găsi o posibilitate să nu plătească acel impozit i-aş susţine. Pentru că ei nu au ştiu că acel impozit trebuie plătit în momentul când s-a construit. Primăria nu depinde de aceşti bani să funcţioneze. Dacă ar exista un cadru legal l-aş susţine mâine ca ei să nu plătească aceste resurse financiare. Nu în banii aceia stă Primăria, dimpotrivă”, spunea Boc.

Primarul Clujului a mai precizat că bugetul oraşului îşi permite să aibă stadionul în proprietate.

“Îmi asum eventualele susţineri bugetare. Din datele pe care le avem sunt două soluţii, de a avea în interior stadionul ca un serviciu public al Primărei, la fel cum avem creşe, cantină, parcări, şi unde de la buget finanţăm cheltuielile necesare sau de societate comună cu Polivalenta, vom face analiza economică să vedem în ce măsură cele două pot rezista economic. Sumele de bani o să le discut la momentul respectiv, însă vă asigur că bugetul de 250 milioane de euro al municipiului Cluj-Napoca poate să-şi permită să aibă stadionul în proprietate”, spunea Boc în luna august.

Adio societatea Cluj Arena

Dacă proiectul de hotărâre va trece de votul consilierilor judeţeni, societatea Cluj Arena va rămâne fără obiect de activitate, adică practic ea nu va mai exista. În aceste condiţii, se ridică întrebarea legitimă cui îi va cere Primăria să plătească datoria de 3,3 milioane de euro? Consiliului Judeţean Cluj? E greu de crezut că societatea va face rost de 3,3 milioane de euro până pe 31 octombrie când practic ea va dispărea de pe piaţă, potrivit hotărârii de Consiliu Judeţean.

Un răspuns de tot râsul l-a oferit Alin Tişe.

“Societatea Cluj Arena va urma calea legală. În momentul în care va rămâne fără obiectul de activitate, ea de fapt nu mai există. Odată ce stadionul ca şi clădire intră în domeniul public atunci încetează şi contractul de asociere între Consiliul Judeţean şi societatea Cluj Arena. Dacă e vorba de datorii, cei care le pretind să ni le ceară. Să le ceară societăţii Cluj Arena. Dacă societatea va avea aceşti bani, îi va plăti, dacă societatea nu îi va avea, nu îi va plăti. În momentul în care obiectul din contractul de asociere dispare, societatea nu mai are obiect de activitate”, spunea săptămâna trecută Tişe.

În 2011, în timpul primului mandat al lui Alin Tişe s-a aprobat înfiinţarea, în asociere cu Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Cluj (n.red. RAADPP, în prezent desfiinţată), a Societăţii Comerciale „Cluj Arena" SA.

În 2014, a venit o decizie a Curţii de Conturi care statua faptul că în perioada 2011-2014, nu au fost plătite taxa pe clădiri în valoare de 5.659.216 lei şi taxa pentru terenuri în valoare de  148.439 lei. În 2015, municipiul Cluj-Napoca, Direcţia de Impozite şi Taxe locale, a emis un titlu executoriu prin care solicită achitarea sumei de 14.925.531 lei cu titlu de taxă pe clădiri şi taxă pe teren.

Decizia Curţii de Conturi a fost contestată de către S.C. Cluj Arena SA, însă în octombrie 2015,  instanţa de fond a respins cererea, solutia fiind irevocabilă.

În cazul în care proiectul nu va trece de votul consilierilor judeţeni, Alin Tişe a găsit o altă soluţie.

“Stadionul va intra în administrarea direcţiei noastre de administrare a patrimoniului public şi privat unde printr-un serviciu special vom prelua toate contractele pe care le are societatea Cluj Arena cu operatorii şi îl vom administra din bugetul judeţului prin angajaţi ai Consiliului Judeţean, personal contractual. Ei vor putea fi cei care lucrează actualmente la societatea Cluj Arena sau vor fi alţii pentru că va trebui să facem pentru partea de angajaţi contractuali un concurs dacă devin angajaţi ai Consiliului. Nu se poate să-i preluăm sub o altă formă”, spunea preşedintele CJ Cluj.

Cu alte cuvinte, Consiliul Judeţean va ceda cu titlu gratuit către Primăria Cluj-Napoca un obiectiv în valoare de 45 milione de euro, cât a costat ridicarea Cluj Arena.