Maghiarii din Cluj, despre cotele de imigranţi: „Pe bază de umanitate nu merge. Este vorba despre un amestec în afacerile interne ale poporului ungar”

La Cluj-Napoca un număr de 379 de maghiari s-au înscris pe listele de vot. Până la ora 12:00 aproximativ 100 de oameni au venit să voteze.

Consulatul General al Ungariei din Cluj-Napoca a deschis, duminică, între orele 6 – 19, o secţie de votare la care sunt aşteptaţi să voteze cetăţenii Ungariei şi maghiarii din România care au dublă cetăţenie în cadrul referendumului organizat de Guvernul de la Budapesta privind emigranţii.

Maghiarii susţin că nu sunt de acord cu imigranţii impuşi de Uniunea Europeană.

„Era de datoria mea să vin şi să-mi spun părerea. Peste tot sunt probleme şi situaţia este cum este. Îmi doresc o Europă mai sigură. Sunt de părere că şi în România trebuie să se facă un astfel de referendum. Dacă mai multă lume îşi spune părearea atunci poate se va schimba ceva”, a declarat o votantă.

„Suntem împotriva acestei inundaţii de asiatici. Situaţia actuală nu este deloc bună. Suntem aproape ca pe vremea tătarilor. Nicidecum nu este bună. Din acest motiv am şi venit să votez. Nu-mi prea place mie să vin la alegeri, dar de data aceasta am hotărât că măcar atât pot să fac şi eu pentru copii şi nepoţi. Şi românii ar fi indicat să facă acelaşi lucru. Până la urmă suntem în aceeaşi situaţie. Numai că în România nu a fost invazia mare pentru că au ales drumul prin Balcani. Imigranţii n-au atins într-o măsură aşa de mare România, dar s-ar putea să se întâmple. Dacă prin fosta rută nu mai merge de câteva luni de zile s-ar putea să vină prin Marea Neagră şi să vină şi pe teritoriul românesc. Nu se ştie. Toată Europa are acelaşi interes. Numai că oamenii nu-şi văd interesul. Pe bază de umanitate nu merge. Atunci trebuia să fim umani şi cu turcii în trecut când s-au luptat şi ungurii şi românii şi toţi Balcanii. Acum este mai rău. Nu sunt doar turcii, e toată Asia şi Africa pornită către noi. Aceştia nu mai sunt refugiaţi, aceasta este o imigrare. Nu e rea, că şi eu am fost imigrant în Ungaria, dar m-am supus legilor Ungariei. Ei vin şi vor să facă ei legea şi nu se supun la nici o lege, nici nu vor să se legitimeze, nu vor să-şi facă analize medicale şi comit infracţiuni”, a precizat un votant.   

„Nu suntem de acord cu această cotă de imigranţi. Este vorba despre un amestec în afacerile interne ale poporului ungar. Vrem să trăim cum suntem acum obişnuiţi”, a precizat un cuplu maghiar.

„Am votat pentru apărarea independenţei Ungariei şi dreptul ungurilor de a decide cu cine doresc să trăiască în continuare. Nu sunt deloc mulţumită de situaţia actuală. O găsesc revoltătoare. În primul rând pentru ideea că nu se rezolvă problemele unde se ivesc şi se transportă problemele peste graniţe. La urma urmei este foarte clar ce forţe sunt în spate acestor situaţii. Încercăm să luptăm”, a spus o pensionară venită la vot.

„Am votat pentru o Europă mai sigură. Este nevoie de anumite schimbări”,  a precizat un bărbat.

„Noi suntem locuitori în Ungaria, iar în aceste zile suntem în vizită la Cluj. Este o măsură a democraţiei. Dacă mergem la fiecare vot să avem o opinie pentru a avea o lume mai bună, plăcută şi în pace", a concluzionat un cuplu maghiar.  

Referendumul, mostră de populism?

Specialiştii clujeni susţin că referendumul lui Orban este un act pur propagandistic şi are scopuri electorale, iar în România nu ar avea sens.

„Nu numai că nu consider că este o idee bună, dar consider că acest referendum are efecte devastatoare asupra opiniei publice. Şi aşa climatul social, politic şi economic este foarte încărcat. Atitudinea faţă de refugiaţi, în care Europa are în mod tradiţional o viziune tolerantă şi deschisă, este una catastrofală. Guvernul Orban este un guvern populist care se îndreaptă din ce în ce mai mult spre extrema dreaptă. În România organizarea unui astfel de referendum ar fi o catastrofă. Şi aşa în Ungaria nu mai există refugiaţi în momentul de faţă. Maghiarii au reuşit să scape de imigranţi, să securizeze frontiera, iar acest referendum nu are alt sens decât propagandă pură care înverşunează şi mai mult opinia publică. În România ar fi şi mai puţin necesar un astfel de referendum pentru că avem sub câteva sute de refugiaţi în momentul de faţă şi nici un refugiat nu vrea ca destinaţie finală ţara noastră. Referendumul este un act pur propagandistic care nu are decât scop electoral”, a spus pentru Monitorul de Cluj politologul Sergiu Mişcoiu.

Pe de altă parte profesorul universitar Adrian Ivan crede că problema refugiaţilor trebuie rezolvată în instituţiile europene, nu de fiecare ţară în parte.

„Depinde de opţiunea fiecărei ţări. Ungaria a avut probleme foarte serioase cu refugiaţii. Au fost valuri întregi, iar Victor Orban a trebuit să ia măsuri drastice, unele chiar la limita democraţiei, ca să nu zic la limita legii. Situaţiile din România şi Ungaria sunt diferite. Nu ştiu dacă se pune problema unui referendum în România. Pe de altă parte chestiunea refugiaţiilor trebuie tratată foarte serios pentru că este o problemă europeană. După părerea mea problema ar trebui discutată în Consiliul European şi în Comisia Europeană. Acolo este cheia. Dacă vrem să avem o politică vizavi de refugiaţi coerentă şi cu ţinte precise şi finanţări predictibile atunci trebuie să o facem la nivelul Uniunii Europene şi nu fiecare ţară în parte. La ce răspuns ne aşteptăm din partea maghiarilor? Fireşte că la un refuz. Nimănui nu-i convine să vină cineva în ţara lui să nu respecte regulile, să aibă altă filosofie de viaţă decât avem noi europenii. Aşa putem organiza oricând un referendum şi vom avea acelaşi rezultat. Părerea mea este că trebuie să ne detaşăm puţin de această problematică şi să o judecăm altfel. Eu aş face un referendum să-i mandatez pe liderii naţionali, fie români, maghiari sau de alte naţionalităţi, în care să-i autorizez să ia decizii la nivel comunitar. Dacă noi ne închidem fiecare pe politici suverane şi naţionale nu o să rezolvăm nici problema noastră, nici problema refugiaţilor”, a precizat Adrian Ivan, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi coordonatorul unui program de masterat în Managementul Securităţii.