Prezentarea de carte „Boema”: de ce este altfel arta transilvăneană interbelică?

 

În luna mai a acestui an, Galeria Quadro din Cluj-Napoca a prezentat publicului, în premieră „Tânăra artă clujeană interbelică” – expoziție ce conține operele artiştilor care au activat în jurul grupului „Boema”.

În completarea expoziției, ieri a avut loc lansarea publicației inedite „Boema-Tânãra artã clujeanã interbelicã”, ce conţine studii (semnate de Ioana Vlasiu și Sebestyén György Székely), 77 de reproduceri color, aproximaiv 100 de imagini documentare, articole de epocă și corespondență. Acestea au fost culese și publicate pentru prima oară într-un volum editat în trei limbi: română, maghiară și germană. Evenimentul a reprezentat totodată și ultima ocazie de a vedea operele expuse.

„Boema - Tânăra artă clujeană interbelică”, în 255 de pagini

Iubitorii de artă s-au întâlniti ieri la Galeriile Quadro din Cluj-Napoca pentru a „închide” expoziţia de artă interbelică cu lansarea cărţii „Boema”, semnată Ioana Vlasiu şi Székely Sebestyén György. Criticul de artă Ileana Pintilie a încercat, în deschiderea evenimentului, să-i îndrume pe cei prezenţi în “căutarea altor întrebări şi răspunsuri” în operele unor artişti clujeni readuşi acum în prim plan. „Există ceva care deosebeşte arta transilvăneană interbelică de arta românească a secolului XX şi care legitimează decupajul propus de această expoziţie?” este întrebarea care a stat la baza lucrării istoricului de artă Ioana Vlasiu, care nu a putut fi prezentă la eveniment. Potrivit criticilor şi totodată coordonatorilor întregului proiect, publicaţia îşi propune să aducă în prim plan arta transilvăneană şi particularităţile artei clujene, sprijinindu-şi argumentele cu documente (cronologii, biografii, bibliografii) publicate acum pentru prima oară. În acelaşi timp, se permite o incursiune în lumea acelei generaţii datorită căreia Clujul a devenit pentru câţiva ani unul dintre cele mai importante centre artistice ale ţării. În opinia specialiştilor, „sarcina viitorului rămâne delimitarea exactă a tipului de artă realizat de către artiştii, profesorii şi colecţionarii vremii”. „Lansarea cărţii şi expoziţia în sine aste o recuperare a temei referitoare la arta interbelică din Transilvania. Se poate spune că întreg evenimentul a culminat cu prezentarea acesti volum, care este un studiu mare şi care cuprinde multe materiale despre Clujul interbelic”, a explicat pentru monitorul Szekely Sebestyen Gyorgy, coordonatorul întregului proiect şi totodată, unul dintre autori.

Ioana Vlasiu este cercetător principal gradul I, doctor în istoria artei. A absolvit în 1966 Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", Secţia de istoria şi teoria artei. După absolvire lucrează la Institutul de Istoria Artei, unde va îndeplini între 1990 şi 1995 funcţia de director adjunct. Face parte din Consiliul Ştiinţific al Institutului. Este membră a comitetului de redacţie al Revue Roumaine d'Histoire de l'Art. Série Beaux-Arts şi lucrează ca editor pentru România RIHA Journal. Conduce Sectorul Arte vizuale şi arhitectură - perioada modernă din anul 1990.

Cartea a apărut cu sprijinul Idea (design şi print) şi costă 70 lei, Poate fi achiziţionată, deocamdată, doar de la Galeriile Quadro.

Ce a fost Boema?

În 1929 câţiva studenţi ai Şcolii de Arte Frumoase au încercat închegarea unei grupări artistice. Ei s-au adunat la „sediul” – chiria de două camere a unora dintre ei – de pe strada Piezişă nr. 17, înfiinţând aşa-numita societate Boema. Aparent era o societate în toată regula: avea preşedinte (Ghiţă Naghi), „secretar” sau „decan” (Ştefan Gomboşiu), responsabil cu aprovizionarea (Eugen Gâscă), bucătar (Ştefan Gomboşiu), Mecena (Romul Ladea). “Cu toate acestea nu a reprezentat o grupare instituţională, ci semăna mai degrabă cu acel spirit ludic al curentului Dada conform căruia artiştii îşi încărcau propria viaţă transformând-o într-un spectacol autoironic, folosind formule pompoase, care mascau şi accentuau deopotrivă mizeria cotidiană. Ironia şi umorul au fost instrumentele de bază folosite de tinerii nevoiaşi pentru domolirea greutăţilor zilnice, deşi pâinea de pe masă care apare în naturile lor statice era de fapt doar o coajă, iar chiriaşii au învăţat să facă supă şi din coaja de cartofi. Idealismul, talentul şi aspiraţiile lor au născut acea prietenie, solidaritate şi etos menite să înfrunte condiţiile grele. Dedicarea pentru arta modernă s-a împletit cu un solid cult al prieteniei, ce se poate citi în lucrările lor. Astfel, scopul publicației ce vine în completarea expoziției este prezentarea acestei perioade”, completează organizatorii proiectului.

Naşterea Boema

“O vizită neașteptată a câtorva colegi mă surprinde împărțind prânzul cu un copilaș ce-l aveam ca model. Din politețe i-am poftit la masă. Erau prea flămânzi ca să se simțească jigniți de această invitație și spre surpriza mea s-au așezat la masă. Nimeni n-a rămas sătul după acest prânz, dar el a stabilit fără cuvinte și fără hotărâri aduse gruparea noastră pe care altora din afară le-a plăcut să o boteze pompos „Boema””. (Ştefan Gomboşiu, 1938)