Toate conversaţiile despre refugiaţi din Europa, analizate de specialişti clujeni. Care este ţara cu cele mai dure mesaje

George Bara, membru în Consiliul ştiinţific al OpenLab, a declarat, miercuri, că aceste cercetări aduc o nouă abordare în analizarea volumelor uriaşe de date.

“Laboratorul de cercetare OpenLab doreşte să aducă o nouă abordare în analizarea volumelor uriaşe de date provenind din Internet. Tehnologiile actuale permit colectarea de date deschise nestructurate, fie că provin de pe site-urile publicaţiilor online, bloguri, forumuri de discuţii sau reţele sociale - numite generic date deschise (Open Data), pentru ca apoi aceste date să fie structurate, segmentate şi analizare, cu scopul de înţelege cum sunt prezentate şi discutate anumite teme de interes. Pentru acest raport referitor la refugiaţi am analizat acest gen de date din întreaga Europă, pentru un interval de 14 luni, folosind software şi tehnologii specializate, cu ajutorul algoritmilor de Inteligenţă Artificială şi procesare naturală de limbaj, iar rezultatele constituie o posibilă bază de studiu pentru cercetări ulterioare, fie ele din domeniul ştiinţelor sociale sau politice. OpenLab lucrează în acest moment la construirea unei platforme software care să permită colectarea şi analizarea de date masive din mediul online, care va fi pusă la dispoziţie cercetătorilor pentru a realiza rapid cu un nivel înalt de automatism rapoarte, analize şi cercetări pe date deschise“, a menţionat George Bara, potrivit Agerpres.

Raportul OpenLab referitor la refugiaţi se bazează pe culegerea de date în perioada 1 august 2015 - 27 septembrie 2016.

“Analiza conversaţiilor pe tema refugiaţilor în online-ul european ne demonstrează că nu există o tratare uniformă a subiectului. Pe lângă specificităţile locale de genul tipului de surse de date consumate de fiecare ţară în parte, avem de-a face cu diferenţe semnificative în cazul sentimentului ataşat conversaţiilor: de la atitudini neutre sau pozitive, în cazul ţărilor nordice, la atitudini semnificativ negative în cazul Germaniei, unde se observă evoluţia negativă din momentul noiembrie 2015 în prezent. La nivel macroeuropean putem spune că tema refugiaţilor este una constantă şi consistentă. Cu peste 1 milion de conversaţii de la startul crizei şi până în prezent, cu o medie zilnică de aproape 7000 de articole, conversaţii, postări, putem concluziona că societatea europeană este semnificativ afectată de criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu. Reacţiile adverse, sau din contră, nu pot fi însă puse pe seama propagandei sau a influenţei mass-media, pentru că o mare parte din sentiment este generat din conversaţiile de pe forumuri de discuţii”, se arată în concluziile raportului.

Conform raportului, cele mai multe conversaţii provin din Germania, Spania, Marea Britanie, Grecia, Franţa, Olanda şi Elveţia.

“Raportat la numărul de locuitori, se observă că Grecia, Germania şi Elveţia au produs mult mai mult conţinut decât Marea Britanie, Franţa, Italia sau Olanda. Analizând în detaliu sursele provenind din Germania descoperim însă că un procent semnificativ (17%) din totalul conversaţiilor provin de pe un agregator de ştiri (ad-hoc-news.de) care însă colectează ştiri preponderent în limba germană. Nu întâlnim însă această situaţie şi în cazul Greciei, unde majoritatea articolelor provin de pe site-ul agenţiei de presă din Atena http://www.amna.gr/. Putem lega acest volum mare de articole, raportat la populaţia Greciei, de faptul că această ţară a fost printre cele mai expuse la criza refugiaţilor, Grecia fiind o ţară de tranzit a refugiaţilor unde se află multe tabere şi centre de înregistrare a acestora”, arată raportul.

Specialiştii OpenLab au ajuns la concluzia că tonul cel mai negativ referitor la refugiaţi a fost înregistrat în Germania.

“Tonul general al conversaţiilor, în toate ţările, este unul neutru, pentru că cele mai multe conversaţii provin de pe site-urile publicaţiilor online, care tind să redacteze articole pe un ton obiectiv. Analizând media pe întreaga perioadă, conversaţiile cu tentă negativă sau foarte negativă (29%) depăşesc însă conversaţiile pozitive (23,8%). Rezultatele analizei de sentiment pe valori medii la nivel european este însă nuanţată de analiza de sentiment pe fiecare ţară în parte. Astfel, observăm că ţara cu cele mai multe sentimente negative este Germania, cu valori de tonalitate negativă sau foarte negativă ce depăşeste valorile din Marea Britanie, Franţa, Grecia sau Danemarca. Tot în Germania, se observă chiar şi o creştere a sentimentului foarte negativ din noiembrie 2015 în septembrie 2016, de la 29.2% la 35.9%", se mai arată în raport.

Analiza OpenLab a vizat, în afară de Europa în general, şi România în particular, iar concluzia e că tema refugiaţilor a fost foarte dezbătută, deşi ţara noastră n-a fost afectată decât în mică măsură.

“Cu toate că România a primit un număr relativ mic de refugiaţi în comparaţie cu alte ţări europene (...) reacţiile cu privire la această criză nu s-au lăsat aşteptate. Cu un număr relativ mare de articole şi postări pe această temă -18,3 articole pe zi - subiectul refugiaţilor a stârnit reacţii diverse şi contrastante. De la un flux nefiltrat de informaţii pe această temă livrat de publicaţiile mainstream, care au abordat problema mai mult din perspectiva breaking-news, fără a pune la dispoziţie analize de substanţă, la comentarii de pe site-uri specializate sau bloguri, care se poziţionează evident pro sau contra primirii de refugiaţi în Europa. Statisticile colectate ne arată că cele mai distribuite şi comentate articole au fost cele care pun accent pe noul val de imigranţi de religie musulmană, însă nu putem concluziona că aceasta este părerea majorităţii românilor pe acest subiect. La polul opus găsim articole care pun problema refugiaţilor pe seama influenţei ruşilor în conflictul din Siria şi afirmă responsabilitatea morală a Europei de a găzdui refugiaţii”, se mai arată în raport.

Potrivit raportului, opiniile referitoare la refugiaţi au fost polarizate în România.

“Criza refugiaţilor, care a luat prin surprindere România, nu a lăsat loc de analize de substanţă sau reportaje investigative reale, ci mai degrabă a pornit un efect de bulgăre de zăpadă, unde opiniile radical pro şi contra au acoperit rapid vocile neutre şi echilibrate din media online românească, viralizarea de către utilizatori a luărilor de poziţie diametral opuse demonstrând apetenţa publicului de ştiri online pentru opinii conflictuale şi radicale”, se menţionează în raport.