Protest pe DN 1 între Cluj şi Turda. ”Vor fi mulţi morţi”. Locuitorii comunei Feleacu au ieşit în stradă şi îşi cer drepturile: “Ferească Dumnezeu să vrem sânge”. FOTO - VIDEO

Ei au afişat şi bannere pe garduri cu următoarele mesaje: “Ferească Dumnezeu cel Sfânt să vrem noi sânge, nu pământ”, “Stop afacerilor cu borduri. Nu distrugeţi şoseaua E60. Este bun naţional”, “Protestăm împotriva nerestituirii după 25 de ani a pământurilor strămoşeşti abuziv luate de către regimul comunist”, „Nu lăsaţi Primăria Cluj să încalce hotarul Feleacului”.

“De la Revoluţie încoace livada este în paragină şi nu în posesia cui merită şi a cui este pământul. Dacă nu se audă din oraş strigătul de disperare pe care îl avem , ne vom prezenta pe strada Moţilor nr. 1-3 în vecinătatea biroului lui Emil Boc. A doua problemă pe care o avem este problema bătăii de joc de pe drumul naţional, scuarul care ne-a împărţit în două. Nu mai putem intra în casele noastre, la instituţii, nu avem treceri de pietoni, suntem baricadaţi. Dacă vrem să întoarcem regulamentar să intrăm pe proprietăţile noastre trebuie să mergem până în Tureni. Primăria Feleacu a făcut toate eforturile pentru a rezolva aceste probleme. Am trimis petiţii către Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Primăria Cluj. Din păcate, răspunsurile pe care le-am primit au fost o miştocărie la adresa noastră, la fel ca şi lucrările executate. Acest drum vrem şi trebuie să rămână liber şi fiecare să intre la locaţia pe care o are. Dacă nu o să găsim înţelegere la problemele noastre ne vom prezenta în oraş pentru a manifesta mai departe”, a declarat primarul comunei Feleacu Gabriel Costea.

Ei sunt nemulţumiţi de faptul că primarul Emil Boc nu a dispus punerea lor în proprietate, “dar în schimb ne-a dat terenul către USAMV, iar acum trei zile, împreună cu prim-ministrul Cioloș, au tăiat panglica Institutului de Cercetări Horticole Avansate Transilvania pe terenurile noastre”.

“Noi nu avem dreptul să renunţăm în niciun fel, indiferent de ce târguri ne vor propune cei care până astăzi nu au binevoit să facă ceva. Legea care permite restituirea este de 2 ani de zile, dar de 2 ani de zile nu s-a făcut nimic. S-a oprit în ideea că la 1 ianuarie 2017 se va înceta acest drept şi va trebui să mergem în instanţă pentru toate pământurile pe care le mai putem revendica. Trebuie să cerem autorităţilor, să cerem Guvernului, noi am cerut, din păcate răspunsurile primite de la Guvern sunt cele pe care le-am primit de la celelalte guverne, nu este nimic deosebit. În realitate, nu s-a primit nimic, decât promisiuni şi mai ales perspectiva că o parte din pământurile felecanilor să treacă definitiv în proprietatea statului. Nu există naţionalizare. Nu avem dreptul să renunţăm la acest pământ. Cât priveşte drumul, este cea mai mare bătaie de joc care s-a întâmplat vreodată în România. Se distruge şoseaua naţională. Nu este nimic îmbunătăţit. Doar bătaie de joc şi lipsă de respect. Au tăiat drumul pe mijloc ca să poată ieşi apa şi la iarnă o să avem gheaţă pe toate părţile. Acesta este rezultatul unor oameni de la Bucureşti care şi-au permis să schiţeze drumul fără să vină la faţa locului, fără să vadă despre ce este vorba. Este inadmisibil, este strigător la cer. Vom apela şi la preşedintele României, ca ultimă instanţă la care se mai poate apela în ţara asta şi după aceea să facem demersurile către Uniunea Europeană. Nu se poate atâta nedreptate”, a spus un locuitor din comuna Feleacu.

Primarul comunei Feleacu avertizează că odată cu lucrările de pe DN1 numărul accidentelor mortale va creşte.

“În același timp DRDP Cluj face lucrări fără cap prin comună, fără sa țină cont de realitatea din teren, fără să interpeleze conducerea comunei. Am încercat să luăm legătura cu DRDP Cluj dar nu am găsit nicio înţelegere, nici măcar un dialog. Cei responsabili cu deszăpezirea mi-au spus că e prima dată în 40 de ani când nu vor putea efectua deszăpezirea. Vă daţi seama ce patinoar va fi după 15 noiembrie. Din păcate, vor fi multe accidente cu mulţi morţi din cauza acestui proiect. Nu avem altă variantă să intrăm în case decât prin Tureni.  În 2-3 săptămâni vom cere autorizaţie de miting la Cluj-Napoca. Sunt 27 de ani. Aceste terenuri sunt validate prin hotărâre de Comisiei Judeţeană încă din 2003. Oamenii şi-au cerut terenurile pe Legea 18. Şi din 2003 nu avem nicio punere în posesie. Nimic. Terenurile sunt proprietatea cetăţenilor din Feleacu pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca. Comisia Locală de Fond Funciar Cluj-Napoca şi primarul Emil Boc trebuie să ne pună în posesie. Sunt încălcate nişte drepturi constituţionale. 200 de hectare au trecut din domeniul statului la USAMV”, a mai spus Costea.

Protestul celor 300 de persoane din comuna Feleacu a fost supravegheat de efective de jandarmi, ca măsură în caz că aceştia ar fi dorit să blocheze drumul, lucru care nu s-a întâmplat. Protestul a fost autorizat. Felecanii spun însă că dacă cererile lor nu se vor rezolva vor bloca circulaţia DN 1.

Livada Palocsay, vânată de rechinii imobiliari?

În 2013, Comisia judeţeană de fond funciar a Prefecturii Cluj a dispus amendarea primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, cu suma de 20.000 de lei, în calitate de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar, pentru "tergiversarea" punerii în posesie a câtorva sute de foşti proprietari ai unei livezi. În replică, primarul Emil Boc spunea că dacă nu a primit din partea Comisiei Locale de Fond Funciar Cluj-Napoca propuneri de validare a cererilor de revendicare ale unor foşti proprietari din livada Palocsay, înseamnă că documentaţiile depuse de aceştia nu erau complete.

"Acest proces de retrocedare durează din 2003 tocmai pentru că documentaţia este incompletă. Acolo unde s-a putut s-a retrocedat şi se va retroceda în continuare pe măsură ce documentaţiile se completează. Doar unde există acte legale, punerea în posesie se va face imediat", a subliniat Boc.

Terenul de peste 1.000 de hectare al livezii Palocsay, din Cluj-Napoca, aparţinând Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj, a fost revendicat în instanţă după 1990 de foştii proprietari, dar numai o parte au fost puşi în posesie.

Emil Boc declara că Primăria Cluj-Napoca "nu retrocedează terenuri la presiunea prefectului, ci doar în baza legii".

"Primăria a procedat şi procedează legal, acolo unde există acte în regulă se retrocedează, unde nu, nu. Amenda dată este mai mult una politică, de dragul de a fi băgat în seamă prefectul, şi va fi atacată în instanţă. Se retrocedează terenuri în măsura în care există toate actele legale, adică extras de carte funciară, suprapunere cadastrală şi demonstrarea că persoana care solicitat terenul are dreptul la acel teren. Foarte multe situaţii sunt doar pe hârtie şi enunţiative, nu sunt acoperite de documente juridice. Unde documentele juridice acoperă solicitarea, se merge mai departe", spunea Boc.

Presa a scris în nenumărate rânduri că terenurile sunt vânate de "rechini" imobiliari. Miza afacerii: sute de milioane de euro cât ar putea valora terenul care se află în intravilanul municipiului şi în urmă cu câţiva ani era evaluat la peste 200 de euro pe metru pătrat.

Poliţia Rutieră tace în problema bordurilor dintre Cluj şi Turda. CNADNR: Proiectul nu poate fi oprit

Pe sectoarele de lângă Cluj-Napoca, în zonele Tureni, Feleacu, ba chiar şi spre Huedin, benzile de pe DN1 au fost îngustate, iar sensurile de trafic au fost separate prin borduri, unele mai înalte, altele mai joase, în funcţie de constructorii care lucrau pe lotul respectiv. Mai mult, în unele zone banda a II-a de circulaţie se întrerupe într-o insulă delimitată de borduri şi care obligă traficul să treacă pe prima bandă.

Nou şef al IPJ Cluj, Adrian Ciprian Miron, a evitat să se pronunţe în această chestiune, care în opinia lui ţine de “alte instituţii ale statului”. El a precizat că oricum avizul Poliţiei Rutiere este unul consultativ pentru cei din CNADNR şi nu imperativ.

"Proiectul aflat în derulare s-a elaborat în baza contractului de consultanţă şi proiectare «Modernizarea infrastructurii privind siguranţa circulaţiei pe DN 1, în sate lineare şi puncte negre» care a avut ca scop identificarea zonelor cu cel mai mare risc privind siguranţa circulaţiei pe DN 1. Un factor determinant în identificarea acestor locaţii a fost statistica accidentelor care s-au soldat cu vătămari grave şi decese", susţine CNADNR.

Potrivit CNADNR, proiectul este unul pe fonduri europene şi acesta nu mai poate fi schimbat pentru că ar deveni neeligibil, deci suportat de la bugetul de stat.

După montarea acestor separatoare de drum, între Cluj şi Turda au avut loc mai multe accidente mortale.

Ce au cerut felecanii guvernanţilor:

Într-o scrisoare deschisă pe care o vor trimite la Bucureşti, locuitorii comunei Feleacu spun că protestează împotriva “modului în care se realizează îmbunătăţirea drumului european E60 prin ocuparea carosabilului «fapt care a dus la îngustarea benzilor destinate circulaţiei până la limita ridicolului, în special pentru autobuze şi camioane, astfel încât dacă există un biciclist pe sensul de coborâre cu o singură bandă întreaga coloană de maşini nu-l poate depăşi pe o distanţă de 3 kilometri», neamenjarea unor sensuri giratorii pe porţiunea ce străbate comuna, «a dus practic la separarea acesteia în două zone care pot comunica între ele doar prin străbaterea unei distanţe suplimentare de 6 kilometri» şi realizarea unor trotuare şi rigole de colectare a apei pluviale improprii”.

În documentul citat se mai precizează că protestează faţă de “blocarea de către autorităţile naţionale şi ale municipiului Cluj-Napoca a activităţilor de punere în posesie asupra terenurilor proprietatea felecanilor, terenuri trecute abuziv din administrarea Primăriei comunei Feleacu în administrarea Primăriei Cluj-Napoca. Cerem intervenţia de urgenţă a Guvernului României pentru reabilitarea profesionistă a DN 1 E60 cu respectarea dreptului la accesul normal al locuitorilor comunei Feleacu la proprietăţile lor şi restituirea integrală a proprietăţilor deţinute înainte de 1945”.