După mai multe petiţii, aviatoarea Smaranda Brăescu devine „Cetăţean de onoare post mortem al Clujului”

Decizia vine după mai multe petiţii făcute de Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) filiala Cluj.

În 2 octombrie 2016 s-au împlinit 85 de ani de la recordul mondial feninim de salt cu paraşuta de la înălţimea de 6000 de metri, ocazie cu care Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii Cluj a încercat să determine Consiliul Local Cluj-Napoca să o numească cetăţean de onoare al oraşului pe cea care a fost prima femeie paraşutist din România, înmormântată la Cluj, Smaranda Brăescu.

Acum, consilierii locali se vor întruni în şedinţă lunea viitoare pentru a adopta acest proiect de hotărâre.

Asociaţia a încercat fără zadar să realizeze un monument în locul din Cimitirul Central unde femeia a fost înmormântată, însă a fost refuzată din mai multe motive.

CITEŞTE ŞI

Prima femeie paraşutist din România, înmormântată la Cluj, nu va avea monument istoric

Smaranda Brăescu, numită şi “Regina Aerului”, s-a născut pe 21 mai 1897, la Hănţeşti, Buciumeni, judeţul Galaţi, într-o familie cu 5 fete si 4 baieţi. Condamnată în contumacie la doi ani de închisoare de către regimul instalat în România dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, pentru semnarea unui protest prin care se denunţa falsificarea alegerilor din 1946, a fost obligată să se ascundă de Siguranţa Statului sub nume false, neavând niciodată intenţia să părăsească ţara ei, România. Din anul 1946 se ascunde în judeţele Bacău şi Iasi sub numele Maria Matei, iar din anul 1947 este ascunsă sub numele de Maria Popescu de “Congregaţia Surorilor Maicii Domnului” de religie greco-catolică, la mănăstirea din Jucu, judeţul Cluj.

În toamna anului 1947 este internată la Clinica profesorului universitar Dr. Iuliu Haţeganu, iar la 2 februarie 1948 pleacă la “Escadrila din Ceruri” fiind înmormântată în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, parcela II-B, nr. 1550 sub numele de Maria Popescu, aflată şi astăzi într-un anonimat perfect al trecerii în nefiinţă la Cluj-Napoca

În data de 2 octombrie 1931 doboară recordul feminin european si mondial la paraşutism, salt de la 6.000 m în zona oraşului Urziceni. Saltul cu paraşuta a fost efectuat din avionul lui Alexandru Papana, primul pilot din lume care a zburat cu ambele picioare amputate, în urma unui accident de zbor.

În 19 mai 1932, la Sacramento, California, Statele Unite ale Americii, doboară recordul mondial la paraşutism bărbaţi cu saltul de la 7.233 m, record mondial deţinut anterior de un american. La 8 octombrie 1932 obţine brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism emis de Şcoala civilă de pilotaj de pe aerodromul "Roosevelt Field" din New-York, fiind primul pilot din Europa brevetat în Statele Unite.

La 25 martie 1935 obţine certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei. În anul 1942 devine instructor de desant al batalionului de paraşutişti militari înfiinţat la Băneasa (Batalionul II paraşutişti). În 1942 este încadrată ca pilot militar în Escadrila Sanitară (Escadriala Albă) pe frontul de Est. În perioada 1944-1945 este comandant al unui pluton de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi în Escadrila Sanitară, pe frontul de Vest.